Examinarea Ordonanței privind infrastructura pentru combustibili alternativi
Ordonanța de urgență adoptată de Guvern pentru dezvoltarea infrastructurii de combustibili alternativi stabilește un cadru necesar pentru România, esențial pentru dezvoltarea stațiilor de încărcare și alimentare, spun specialiștii. Actul normativ este necesar pentru aplicarea unui regulament european obligatoriu, pentru accesarea finanțărilor disponibile și pentru menținerea competitivității transportatorilor români într-o piață europeană în care reducerea emisiilor este o condiție economică.
Necesitatea ordonanței
Adoptarea ordonanței marchează un pas important prin care România încearcă să recupereze decalajele față de cerințele europene din domeniul transportului și energiei. Deși actul normativ nu modifică imediat costurile de deplasare sau modul de circulație, acesta stabilește cadrul administrativ necesar pentru investiții pe scară largă.
Regulamentul (UE) 2023/1804 privind infrastructura pentru combustibili alternativi impune standarde și termene clare pentru dezvoltarea stațiilor de încărcare electrică și a altor soluții de alimentare cu emisii reduse. România trebuia să definească mecanismele interne de implementare, iar ordonanța adoptată pe 13 februarie face exact acest lucru, stabilind atribuțiile instituțiilor și modul de coordonare.
Impactul asupra cetățenilor și transportatorilor
Utilizatorii obișnuiți vor observa efectele ordonanței treptat, prin creșterea densității infrastructurii de încărcare și standardizarea acesteia. Scopul este reducerea „anxietății de autonomie”, care este una dintre principalele bariere în adoptarea vehiculelor electrice. Actualmente, România are aproximativ 5.700 de puncte de încărcare, cu obiective de 22.400 până în 2026 și 30.000 până în 2030.
În ceea ce privește transportul de marfă și de pasageri, infrastructura pentru combustibili alternativi devine o condiție de competitivitate. Transportatorii români trebuie să aibă acces la stații în țară pentru a nu fi nevoiți să se alimenteze în alte state, ceea ce le-ar reduce competitivitatea.
Finanțări și obligații
Ordonanța are o miză financiară semnificativă, punând în aplicare un regulament direct aplicabil cu ținte minime obligatorii pentru state. Efectele vor fi vizibile în proiecte de infrastructură finanțate din PNRR și fonduri structurale, cum ar fi extinderea stațiilor de încărcare rapidă și dezvoltarea infrastructurii pentru hidrogen.
Tranziția va fi graduală, iar biocombustibilii, inclusiv biometanul, pot reprezenta o soluție de tranziție realistă până la maturizarea tehnologiilor electrice și pe hidrogen.
Provocări structurale
Experții subliniază că infrastructura și vehiculele trebuie să se dezvolte simultan. Ordonanța încearcă să depășească acest blocaj prin stabilirea unor obligații clare și prin deschiderea accesului la finanțare, dar ritmul real al schimbării va depinde de capacitatea instituțiilor și a sectorului privat de a transforma cadrul legislativ în proiecte concrete.
În concluzie, ordonanța nu generează efecte imediate, dar marchează o schimbare de direcție, aliniind România la calendarul european de decarbonizare a transporturilor și creând condițiile pentru investiții, asigurând astfel competitivitatea transportului românesc într-o piață europeană în care emisiile devin un criteriu economic.
