Expansiunea Teritorială în Secolul XXI: Destinațiile Probabile ale Viitoarelor Conflicte pentru Pământ și Resurse Naturale
Invazia Rusiei în Ucraina și interesul arătat de Donald Trump pentru Groenlanda sunt doar două exemple recente care ilustrează revenirea planurilor de expansiune teritorială. Pericolul unor noi conflicte pentru pământuri și resurse naturale a redevenit central în geopolitică, fiind alimentat de competiția dintre marile puteri, presiuni demografice, progrese tehnologice și schimbări climatice.
Cazul Groenlandei demonstrează cum schimbările climatice pot declanșa o cursă globală pentru extinderea controlului teritorial. Deși Danemarca nu este interesată să vândă Groenlanda și populația indigenă este îngrijorată de implicarea unei puteri străine, Trump a exprimat amenințări privind anexarea insulei. „Are legătură cu libertatea lumii”, a declarat Trump, subliniind importanța Groenlandei în contextul schimbărilor climatice, care vor face ca mari suprafețe de teren să devină accesibile.
Inițiativa Washingtonului privind Groenlanda este doar începutul unei noi competiții globale pentru teritorii. Schimbările climatice modifică pachetul de cărți geopolitice, iar marile puteri se vor poziționa pentru a profita de oportunitățile rezultate din încălzirea globală.
În cursa pentru pământuri și resurse naturale, se estimează că China și Rusia ar putea intra într-un conflict direct, în special pentru teritoriile din estul Rusiei. Schimbările climatice transformă Pământul, creând noi oportunități pentru țările din emisfera nordică. Multe națiuni se vor grăbi să obțină teritorii și resurse vitale, ceea ce va deschide calea pentru o eră în care expansiunea teritorială devine o temă recurentă.
Groenlanda este considerată a deține cantități semnificative de resurse, inclusiv fier, plumb, aur, metale rare, uraniu și petrol. Pe măsură ce clima se încălzește, zonele care devin imposibil de locuit vor determina migrarea populațiilor din zone vulnerabile, cum ar fi Delta Gangelui din Bangladesh sau coasta Floridei.
Țările cu teritorii vaste, cum ar fi Canada și Rusia, sunt cele mai bine poziționate pentru a beneficia de schimbările climatice. Canada ar putea câștiga peste 4 milioane de kilometri pătrați de teren arabil până în 2080, iar ambele țări vor avea acces la noi rute maritime internaționale. Alte state nordice, precum Finlanda, Norvegia, Suedia și Alaska, vor beneficia de asemenea de aceste schimbări.
Discuțiile despre Groenlanda sunt doar începutul. Există multe alte teritorii nesuverane care ar putea deveni următoarele ținte ale marilor puteri. În trecut, acestea au fost subiecte de conflicte, iar acest lucru s-ar putea repeta. Antarctica reprezintă un alt punct de interes, iar recent, China și Rusia au început să își integreze interesele teritoriale în strategiile lor de securitate națională, investind în infrastructură care poate fi folosită și în scopuri militare.
Recenta incursiune a rebelilor grupării M23 în Republica Democrată Congo poate fi interpretată ca o încercare de a accesa mineralele valoroase din estul țării. De asemenea, Rusia, prin extinderea teritorială în Ucraina, și-a consolidat poziția pe piața globală a cerealelor, ceea ce îi oferă o putere semnificativă asupra țărilor dependente de importurile de grâne.
Viitoarele conflicte pentru teritorii ar putea include incursiuni militare din partea Chinei în Asia de Sud-Est, precum și expansiunea Rusiei spre țările baltice. Într-o lume în care forța devine un instrument pentru a obține dreptatea, țările vor putea apela la armată pentru a-și extinde teritoriile și resursele. Efectele schimbărilor climatice nu s-au resimțit încă pe deplin, iar cursa pentru teritorii abia a început.
