Umilința și reacția ultranaționalistă
Umilința pe câmpul de luptă este un catalizator major pentru reacții ultranaționaliste. De la Freikorps în Germania la mercenarii violenței ruși, veteranii traumatizați de conflicte anterioare își revărsă furia și violența în societate atunci când războaiele se finalizează în dezonoare. Trupele dezamăgite se întorc acasă cu convingerea că forța este singura soluție pentru răscumpărarea națiunii.
Summitul din Alaska și acordul de pace
În contextul unei posibile întâlniri între Vladimir Putin și Donald Trump, se discută despre un acord de pace unilateral care ar putea răsplăti agresiunea rusă, lăsând mii de ucraineni sub ocupația brutală a Rusiei. Această întâlnire este văzută ca un moment decisiv, dar lipsa reprezentării ucrainene în negocieri ar putea provoca dezamăgirea veteranilor ucraineni și tulburări politice. Acordul propus, denumit „schimb de teritorii”, ar implica cedarea unor vaste zone teritoriale de către Ucraina, generând furie în rândul populației.
Amintirile acordurilor de la Minsk
Ucrainenii își amintesc eșecurile acordurilor Minsk I și II și ale promisiunilor din Memorandumul de la Budapesta, care le garantau siguranța în schimbul renunțării la armele nucleare. Soldații de pe front, unde rata morților și a rănilor este alarmantă, se opun ideii de a ceda în fața Rusiei. Un soldat a afirmat că luptele vor continua până când Rusia va suferi pierderi suficiente.
Contextul agresiunii rusești
Războiul împotriva Ucrainei este alimentat de mesianismul imperialist al Kremlinului, care percepe existența Ucrainei independente ca o amenințare. De la umilințele politice suferite de Rusia la începutul anilor 2000, propaganda rusă a creat mituri despre „nazismul” ucrainean, justificând invazia Crimeei și atacurile din Donbas. Deși extrema dreaptă din Ucraina are o influență minoră, Putin continuă să utilizeze retorica extremă pentru a-și justifica acțiunile.
Consecințele cedării teritoriale
Cedarea oficială a teritoriilor ar provoca o rană psihologică profundă. Forțele ruse au comis crime de război, iar imaginile devastării orașelor ucrainene și ale civililor uciși au lăsat cicatrici adânci. Acceptarea unei păci nedrepte ar putea duce la o reacție violentă din partea populației, alimentând mitul „înjunghierii pe la spate.”
Perspectivele politice în Ucraina
În Ucraina, există furie față de liderii occidentali și critici față de liderii militari și politici interni. Dacă Zelenski este perceput ca trădându-și poporul, reacția ar putea fi extremă. Summitul din Alaska, fără reprezentanți ucraineni, a generat indignare și teama de o eventuală „trădare” similară cu cea din München.
Risc de ascensiune a ultranaționalismului
Deși în prezent sprijinul pentru facțiunile naționaliste este limitat, există temeri că, în urma conflictului, societatea ucraineană ar putea fi dominată de o politică ultranaționalistă. În urma războiului, Ucraina ar putea să se îndrepte spre militarizarea societății și să caute arme nucleare pentru a-și proteja suveranitatea.
Concluzie
Deciziile luate în cadrul summitului din Alaska ar putea avea consecințe grave pentru viitorul Ucrainei, alimentând tensiuni interne și riscuri de radicalizare, în special în contextul unei păci percepute ca nedrepte.
