Finanțele României trec printr-o furtună înaintea votului crucial de duminică
Criza economică îl ajută pe candidatul naționalist la Președinția României, George Simion, iar finanțele țării se zdruncină în prag de alegeri. Simion profită de valul de nemulțumire cauzat de încetinirea creșterii economice, inflația ridicată și inegalitatea profundă, care ar putea să-l propulseze în funcția de președinte al României în urma alegerilor de duminică. Totuși, agenda perturbatoare și uneori contradictorie a ultranaționalistului de dreapta îi îngrijorează deja pe investitori, care se tem că acesta va aduce țara într-un haos economic și financiar și mai profund.
„Am ajuns la limită”, a declarat Valentin Tataru, economist la ING în București. ”Nu mai avem cum să continuăm.” Politica românească a intrat în turbulențe la sfârșitul anului trecut, când cele două principale partide ale establishmentului – Partidul Social Democrat (PSD) de centru-stânga și Partidul Național Liberal (PNL) de centru-dreapta – au fost eclipsate de ascensiunea fulminantă a ultranaționalistului de extremă dreapta Călin Georgescu, care a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale. Georgescu a fost ulterior interzis din cauza finanțării nedeclarate a campaniei electorale și a acuzațiilor de interferență rusă.
„De la victoria lui George Simion în primul tur al alegerilor repetate din 4 mai, investitorii au vândut masiv obligațiunile României și au pariat puternic împotriva monedei naționale, leul. Banca olandeză ING estimează că Banca Centrală a trebuit să cheltuie aproape 10% din rezervele sale valutare în ultimele două săptămâni pentru a menține pierderile față de euro la un nivel acceptabil. Deficitul bugetar s-a apropiat de 9% din PIB. După un deceniu de creștere solidă, deraiată de pandemia de Covid-19, deficitul bugetar al României a atins 9% din Produsul Intern Brut (PIB) anul trecut, în timp ce deficitul comercial a fost și mai mare, de 10%.
Aceste deficite duble înseamnă că Bucureștiul are nevoie de un flux constant de lichidități străine pentru a finanța achizițiile. Dacă acesta se oprește, leul – și nivelul de trai – se vor prăbuși. Acestea sunt deja sub presiunea inflației, care a atins un nivel maxim de 15% în 2022 și se menține în continuare la aproape 5%. În același timp, creșterea economică a fost slabă, ajungând la doar 0,8% în 2024.
Agenția de rating S&P a avertizat că ratingul României ar putea reveni la statutul de junk dacă situația financiară deja precară se va agrava. S&P și celelalte două mari agenții de rating, Moody’s și Fitch, acordă în prezent României cel mai scăzut rating de investiții, ceea ce înseamnă că următoarea retrogradare ar duce la o creștere imediată a costurilor de împrumut.
România și următorul președinte vor trebui să găsească un echilibru mai bun între importuri și exporturi. Pentru a respecta normele UE și a asigura fluxul constant de fonduri de la Bruxelles, care îi permit să investească în infrastructura atât de necesară, România trebuie să-și reducă deficitul. În schimb, agenda economică populistă a lui Simion amenință să aprindă fitilul acestei situații financiare explozive. La începutul campaniei, el a promis că va construi un milion de locuințe noi la un preț de numai 35.000 de euro fiecare, însă ulterior a recunoscut că acest lucru nu era posibil.
Simion s-a inspirat de la liderul libertarian argentinian Javier Milei, cunoscut pentru utilizarea ferăstrăului cu lanț și pentru politica sa radicală de reducere a rolului statului. Totuși, într-un interviu, Simion a afirmat că dorește ca statul să preia interesele energetice ale companiei austriece OMV. „Privatizările au decurs foarte prost și oamenii sunt frustrați”, a declarat el. ”Vom negocia cu OMV.” Candidatul AUR s-a angajat să-l numească prim-ministru pe candidatul prezidențial interzis Georgescu, în cazul în care va câștiga alegerile.
Sondajul îl plasează pe Simion, liderul Alianței pentru Unitatea Românilor (AUR), de extremă dreapta, în fața primarului centrist al Bucureștiului, Nicușor Dan. Experții spun că o mare parte a populației și-a pierdut încrederea într-un establishment politic considerat că a gestionat prost țara. „Această situație este dificilă pentru oamenii obișnuiți. Sunt foarte supărați pe clasa politică”, a declarat Anton Pisaroglu, consultant politic.
Unul dintre motivele acestei situații este inegalitatea regională accentuată creată de boom-ul economic anterior. Conform statisticilor UE, în 2023, regiunea Bucureștiului era a șasea cea mai bogată din UE în termeni de PIB pe cap de locuitor, iar nord-estul României se număra printre cele mai sărace regiuni. Această inegalitate și resentimentul pe care l-a generat constituie un teren fertil pentru mesajul naționalist și anti-establishment al AUR.
„Cu cât te îndepărtezi mai mult de cartierele bogate din marile orașe, cu atât ai mai multe voturi pentru Simion și voturi de protest”, a spus Sorina Cristina Soare, politolog. O analiză a primului tur de scrutin a arătat că, în medie, circumscripțiile câștigate de Simion aveau 1.931 de pacienți per medic, în timp ce raportul în circumscripțiile câștigate de Nicușor Dan era de numai 725.
Provocarea pentru câștigătorul de duminică va fi readucerea țării pe un drum economic stabil, o sarcină descurajantă în contextul promisiunilor din programele electorale.
