Refuzul Franței de a extrăda prințul Paul de România
Curtea de Apel de la Paris a respins, miercuri, cererea de extrădare a prințului Paul de România, descendent al regelui Carol al II-lea, formulată de autoritățile române. Acestea solicitau predarea lui pentru a executa o pedeapsă cu închisoarea într-un caz de trafic de influență legat de un conflict de succesiune regală.
Decizia justiției franceze
Judecătorul care a condus deliberările a subliniat că, deși autoritățile române aveau motive suficiente pentru a emite un nou mandat de arestare, acesta avea un „caracter disproporționat”. Curtea de Apel a reamintit că a evaluat doar admisibilitatea mandatului, fără a se pronunța asupra fondului cazului.
Contextul acuzațiilor
Până în prezent, Paul Philip al României, cunoscut ca Paul de România, în vârstă de 76 de ani, a fost acuzat că a colaborat cu o bandă de escroci din 2006 pentru a recupera proprietăți pe care le revendica ca moștenitor al familiei regale. În 1947, familia regală a fost alungată din România, iar proprietățile sale au fost confiscate, ceea ce a dus la conflicte legate de moștenire.
Pedepsele și precedentele legale
În decembrie 2020, Paul a fost condamnat la trei ani și patru luni de închisoare pentru trafic de influență și complicitate, iar alte 18 persoane au fost, de asemenea, condamnate în acest caz, prejudiciul estimat pentru statul român fiind de cel puțin 145 de milioane de euro. Ulterior, justiția română a emis un prim mandat de arestare pe numele său.
Deciziile anterioare ale justiției franceze
Camera de extrădări a Curții de Apel din Paris a respins o solicitare similară în noiembrie 2023, considerând că dreptul la un proces echitabil nu a fost respectat, invocând neregularități în depunerea jurământului de către judecătorii implicați în condamnare. O nouă cerere de extrădare a fost formulată de autoritățile române pe baza unei decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 29 iulie 2024, care a considerat că decizia franceză contravine principiului încrederii reciproce între statele membre ale Uniunii Europene.
Concluzie
Decizia Curții de Apel din Paris de a respinge cererea de extrădare a lui Paul de România subliniază complexitatea și provocările juridice în cazurile de extrădare între state, în special în contextul problemelor legate de drepturile omului și respectarea procedurilor legale.
