Extinderea măsurilor de control la graniță
Guvernul condus de Friedrich Merz a decis să prelungească măsurile stricte la granițele Germaniei, inclusiv respingerea solicitanților de azil care nu dispun de documente. Ministrul de interne, Alexander Dobrindt, a anunțat că politica va continua „dincolo de septembrie”, ignorând o decizie judecătorească care a calificat măsura ca fiind ilegală.
Contextul politic
Măsura a fost implementată în prima zi de mandat a lui Dobrindt, în luna mai, și a generat reacții negative din partea vecinilor Germaniei, în special Polonia. Dobrindt a declarat că „vom menține controalele la frontieră”, ceea ce permite continuarea verificărilor și respingerilor migranților fără documente.
Decizia judecătorească și reacția guvernamentală
Un tribunal din Berlin a stabilit în luna iunie că inițiativa guvernului de a respinge solicitanții de azil la frontieră contravine legislației europene. Dobrindt a contestat această decizie, afirmând că se aplică doar unui număr limitat de cazuri, în special celor trei cetățeni somalezi implicați în proces.
Schimbări în politica de migrație
Schimbarea de direcție în politica de migrație reflectă eforturile conservatorilor de a-și respecta promisiunile de campanie de a reduce semnificativ fluxul de solicitanți de azil. Sub presiunea partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care a câștigat popularitate în sondaje, guvernul a decis să adopte măsuri mai restrictive înaintea alegerilor anticipate din 23 februarie.
Expulzări și relații diplomatice
Dobrindt a anunțat că lucrează la organizarea unor noi zboruri de deportare pentru infractorii din Siria și Afganistan. În luna iulie, 81 de cetățeni afgani cu cereri de azil respinse au fost deportați prin Qatar. De asemenea, guvernul german a permis două persoane trimise de regimul taliban să lucreze la misiuni diplomatice în Germania, ceea ce sugerează o posibilă reluare a relațiilor diplomatice între Berlin și Kabul.
Concluzie
Extinderea măsurilor de control la graniță de către Germania sub influența extremei drepte reflectă o schimbare semnificativă în politica migraționistă a țării, având implicații profunde atât pentru politica internă, cât și pentru relațiile internaționale.
