Ghid practic pentru îndepărtarea căpușelor: când e momentul să consulți un medic
Sezonul cald favorizează intensificarea activității căpușelor, paraziți de mici dimensiuni, dar cu un impact major asupra sănătății. Specialiștii subliniază importanța aplicării măsurilor de prevenție, a autoexaminării atente a pielii după expunerea în zone cu vegetație și a consultului medical prompt în cazul apariției simptomelor sugestive.
Ce sunt căpușele
Căpușele sunt paraziți hematofagi din clasa arahnidelor, înrudiți cu păianjenii, care se hrănesc cu sângele gazdelor, oameni sau animale. În absența unei depistări și îndepărtări la timp, acestea pot rămâne atașate de piele pentru mai multe zile. După ce ajung pe corpul gazdei, căpușele tind să migreze către zone calde și umede, cum ar fi axilele, regiunea inghinală sau scalpul. Hrănirea începe în momentul în care căpușa își introduce aparatul bucal sub piele. Este esențial de subliniat că aceste parazite nu zboară și nu sar, ci ajung pe gazdă prin contact direct, în special din vegetația înaltă sau de pe sol. Riscul de infecție pentru om este crescut în perioada de activitate intensă a căpușelor, care se întinde de obicei din aprilie până în noiembrie.
Cum identifici mușcătura de căpușă
Identificarea cât mai rapidă a căpușei este crucială. Se recomandă verificarea cu atenție a copiilor mici imediat după activitățile în aer liber, în special la nivelul scalpului, unde aceste parazite se atașează frecvent. Mușcătura de căpușă este, de regulă, ușor de recunoscut vizual, deoarece parazitul rămâne atașat de piele pentru o perioadă de timp. Totuși, exemplarele de dimensiuni foarte mici pot trece neobservate, motiv pentru care se recomandă o examinare riguroasă a întregului corp. Monitorizarea atentă a simptomelor în perioada de după expunere este esențială pentru depistarea timpurie a eventualelor complicații.
Cum se scoate o căpușă
Îndepărtarea unei căpușe trebuie realizată exclusiv prin mijloace mecanice, iar extragerea completă a parazitului este esențială. Dacă îndepărtarea se face la domiciliu, este foarte important ca manevra să fie efectuată cu grijă, evitându-se gesturile agresive care pot provoca leziuni locale. De asemenea, nu se folosesc substanțe direct pe piele (precum alcool sau alte remedii populare), deoarece acestea pot produce iritații sau reacții adverse suplimentare la nivelul tegumentului. Dacă o parte a căpușei a rămas în piele, se recomandă consultul medical de specialitate.
Când se poate atașa o căpușă de un purtător
Căpușele nu cad din copaci și nu se atașează de piele din aer, ci se regăsesc, în mod obișnuit, în iarba înaltă și în tufișuri. Ele se prind de gazdă în momentul în care aceasta intră în contact direct cu vegetația infestată. Nu toate căpușele sunt purtătoare ale bacteriei Borrelia, agentul patogen responsabil de apariția bolii Lyme. Probabilitatea de transmitere a infecției variază în funcție de regiunea geografică și de specia de căpușă implicată. Riscul de infecție poate exista chiar și în absența unei percepții clare a mușcăturii, deoarece saliva căpușelor conține substanțe cu efect anestezic local.
Boli care pot fi transmise prin mușcătura de căpușă
Identificarea timpurie și extragerea corectă a căpușei sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor. Unele specii pot transmite boli infecțioase grave, precum boala Lyme și meningoencefalita de căpușă. Boala Lyme, cunoscută și sub denumirea de borelioză, este o afecțiune infecțioasă cauzată de bacterii din genul Borrelia. Netratată corespunzător, boala poate evolua și afecta multiple sisteme ale organismului, conducând la complicații severe. Encefalita de căpușă este o infecție virală care necesită adesea spitalizare, iar simptomele tipice includ febră bruscă, dureri de cap intense și confuzie. Babezoza este o boală parazitară cauzată de microorganisme din genul Babesia, care infectează globulele roșii.
