Modificări propuse pentru concediul medical al românilor
Guvernul analizează o ordonanță de urgență care vizează modificarea sistemului de plată a concediilor medicale. Noua reglementare prevede reducerea cu o zi a duratei plătite din bugetul de stat, având un impact direct asupra bugetului Casei de Asigurări de Sănătate și asupra mediului de afaceri.
Detalii despre noul mecanism de calcul
Conform proiectului de ordonanță, pentru certificatele medicale emise între 1 februarie 2026 și 31 decembrie 2027, durata plătită din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) va fi redusă cu o zi. Totuși, această perioadă va continua să fie considerată stagiu de asigurare, asigurând astfel angajaților menținerea calității de asigurat în sistemul de sănătate.
Excepții și norme de aplicare
Autoritățile vor stabili o listă de afecțiuni exceptate, probabil legate de boli grave sau cronice, pentru care decontarea va rămâne neschimbată. Normele de aplicare și lista excepțiilor vor fi publicate în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței.
Cadrul legal actual privind concediul medical
Până la implementarea noilor modificări, regulile de acordare a concediului medical sunt stricte. Medicul de familie poate elibera maximum 7 zile de concediu pentru un episod de boală, iar pe parcursul unui an, un pacient poate primi cel mult 28 de zile. Dacă boala persistă, medicul specialist poate acorda concediu pentru perioade de 15 până la 30 de zile, cu posibile prelungiri de câte 31 de zile pentru afecțiuni grave. Pragul maxim pentru o singură afecțiune este de 90 de zile pe an, iar prelungirile necesită avizul CNAS.
Posibile modificări în cadrul proiectului
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat că proiectul nu este încă finalizat și ar putea suferi modificări de ultim moment în timpul ședinței de Guvern. Detalii precum numărul de zile decontate sau lista afecțiunilor exceptate ar putea fi ajustate pentru a echilibra nevoile de economisire ale bugetului cu protecția socială a pacienților.
În concluzie, aceste modificări ar putea avea un impact semnificativ asupra sistemului de asigurări sociale și asupra angajaților, ridicând întrebări despre echilibrul între sustenabilitatea bugetară și protecția sănătății publice.
