Critici din partea Comisiei Europene pentru Guvernul României
Comisia Europeană a adresat critici Guvernului României printr-o scrisoare recentă, evidențiind stagnarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). O notă de informare trimisă de Marcel Boloș către toate ministerele arată că oficialii de la Bruxelles cer explicații pentru întârzierile înregistrate la București și consideră că modificările propuse de autoritățile române în diverse domenii sunt nerealiste.
Documentul subliniază că Executivul ar fi putut construi cel puțin 15 spitale, în loc de cele 13 anunțate, și că nu există flexibilitate în privința reformelor din sectorul energetic. Într-o scrisoare trimisă la începutul lunii aprilie, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a propus Comisiei Europene tăierea a 3,5 miliarde de euro de la proiecte care nu pot fi finalizate până în 2026, pentru a redirecționa fondurile către proiecte mature. Totuși, Comisia nu a acceptat propunerile, menționând că acestea nu sunt susținute de documente justificative și că unele măsuri nu sunt realiste.
Secteurul energetic sub presiune
Unul dintre cele mai importante subiecte ridicate de oficialii europeni este reforma decarbonizării, care implică închiderea minelor de cărbune. Conform angajamentelor din PNRR, România trebuie să închidă centralele pe cărbune până la finalul acestui an. Ministerul Energiei a propus, însă, amânarea acestei măsuri până în 2029, invocând lipsa grupurilor pe gaz care să înlocuiască capacitățile de producție pe cărbune.
Comisia Europeană a afirmat că Ministerul Energiei nu a oferit dovezi suficiente pentru a justifica amânarea închiderii termocentralelor. De asemenea, în nota de informare se menționează că „Comisia a manifestat o lipsă de flexibilitate în ceea ce privește reformele și investițiile din domeniul energiei”. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că ministerul a transmis Comisiei o analiză tehnică care justifică necesitatea amânării termenelor de închidere a termocentralelor, subliniind că securitatea energetică a României nu este negociabilă.
Întârzieri în domeniul sănătății
Problemele nu se limitează la sectorul energetic. Comisia Europeană a cerut explicații Guvernului pentru întârzierea construcției celor 24 de spitale promise inițial, subliniind că, conform bugetului, ar fi putut fi finalizate cel puțin 15 spitale, în loc de cele 13 anunțate de ministrul Marcel Boloș. De asemenea, Executivul român a fost criticat pentru contradicțiile din declarații, întrucât, în februarie, se menționa că doar 11 spitale avansează și ar putea fi gata până anul viitor.
Critici și la alte ministere
Comisia Europeană a avut observații și pentru Ministerul Mediului, cerând explicații suplimentare pentru păstrarea în PNRR a unor proiecte cu șanse slabe de realizare, precum cele 26 de sisteme de reciclare a deșeurilor. Ministrul Mircea Fechet a explicat că întârzierile sunt cauzate de complexitatea reformei și necesitatea achiziționării de echipamente tehnologice specifice.
De asemenea, Ministerul Transporturilor a solicitat creșterea prețurilor pentru contractele derulate din cauza scumpirii materialelor de construcții, iar Comisia Europeană cere dovezi suplimentare la acest capitol. Au fost solicitate explicații și pentru proiectele de panouri fotovoltaice de la Ministerul Agriculturii, tichetele de muncă de la Ministerul Muncii, precum și pentru măsurile de educație timpurie de la Ministerul Educației.
Termen limită pentru Guvern
Comisia Europeană a stabilit un termen pentru Guvernul României de a trimite toate explicațiile cerute, precum și varianta finală a modificărilor dorite în PNRR, până la începutul lunii următoare. În cazul în care nu vor exista îmbunătățiri, Executivul riscă să piardă fonduri. România nu a mai atras bani din PNRR din decembrie 2023, dintr-un total de 28,5 miliarde de euro alocate, autoritățile române având până acum acces la puțin peste 9 miliarde de euro, în condițiile în care planul european se încheie anul viitor.
