Ilie Bolojan, în cadrul Iniţiativei celor Trei Mări
Preşedintele interimar Ilie Bolojan a participat marţi, la Varşovia, la segmentul dedicat şefilor de stat şi de guvern din cadrul Forumului de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări. Bolojan a subliniat că traversăm o perioadă complicată, în care noile realităţi afectează ţările din regiune, iar peisajul economic se reconfigurează constant. El a afirmat că Iniţiativa celor Trei Mări dobândeşte o relevanţă sporită, iar conectivitatea reprezintă esenţa acesteia, evidenţiind potenţialul imens al regiunii.
„Mă bucur să particip astăzi la Forumul Economic al Iniţiativei celor Trei Mări, un proiect de importanţă majoră pentru regiunea noastră. Tema acestui panel – conectivitatea în slujba dezvoltării – trebuie pusă în contextul actual. Deciziile şi măsurile pe care le luăm în această etapă vor determina nu doar viitorul Iniţiativei celor Trei Mări, ci şi viitorul Europei”, a declarat Bolojan.
El a menţionat că reconfigurarea forţelor politice şi economice la nivel global impune consolidarea parteneriatelor cu toate ţările interesate de stabilitatea şi prosperitatea regiunii. Bolojan a prezentat câteva direcţii prioritare pentru România, printre care interconectarea energetică, unde a menţionat că, în colaborare cu companii din mediul privat, România a dezvoltat proiecte importante.
„Planul de construire a reactoarelor 3 şi 4 la centrala nucleară de la Cernavodă face paşi importanţi, iar în domeniul exploatării gazelor naturale din Marea Neagră, proiectul strategic Neptun Deep continuă, fiind esenţial pentru securitatea energetică regională, estimându-se că producţia va începe în 2027”, a subliniat preşedintele. De asemenea, a menţionat că Gazoductul Iaşi–Chişinău şi celelalte proiecte aflate în curs de realizare pentru asigurarea securităţii energetice a Republicii Moldova permit alimentarea acesteia cu energie electrică şi gaze naturale din România.
Bolojan a discutat şi despre infrastructura de transport, subliniind că „coridoarele de transport nord–sud rămân insuficient dezvoltate”. El a declarat că pentru România rămân prioritare proiectele de infrastructură rutieră şi feroviară Via Carpathia şi Rail-2-Sea. „Întregul proiect Via Carpathia de pe teritoriul României este în faza de contractare a lucrărilor, pe o lungime de aproape 200 de kilometri”, a adăugat el.
În contextul războiului din Ucraina şi al aderării României la spaţiul Schengen, Bolojan a subliniat importanţa strategică a portului Constanţa ca nod important al Coridorului Internaţional de Transport Europa–Caucaz–Asia. De asemenea, a menţionat proiectele importante cu Republica Moldova, inclusiv construcţia unui nou pod la Ungheni.
Referitor la Ucraina, preşedintele interimar a subliniat intenţia de a deschide noi puncte de trecere a frontierei şi de a creşte capacitatea de tranzit a celor deja existente. Bolojan a abordat şi tema transformării digitale, subliniind necesitatea dezvoltării unei infrastructuri digitale de ultimă generaţie în regiune, evidenţiind contribuţia semnificativă a sectorului IT din România.
„Este esenţial să înţelegem că succesul acestei Iniţiative depinde de capacitatea noastră de a valorifica capitalul companiilor private. Statul nu poate şi nu trebuie să fie singurul motor al dezvoltării. În aceste vremuri incerte, unitatea şi solidaritatea sunt mai importante ca oricând”, a concluzionat Bolojan, îndemnând la transformarea provocărilor în oportunităţi pentru o regiune mai prosperă, mai sigură şi mai conectată.
