Ilie Bolojan evită întrebările pe subiecte sensibile
Premierul Ilie Bolojan a fost pus în dificultate de întrebările jurnalistei Alessia Păcuraru de la Realitatea Plus, care a cerut clarificări despre procesul de numire a șefilor de servicii secrete și parchete. În loc să ofere un răspuns asumat, Bolojan a apelat la purtătoarea de cuvânt, Ioana Dogioiu, pentru a întrerupe dialogul.
Atitudinea echipei de comunicare a Guvernului
Intervenția Ioanei Dogioiu a transformat un moment de transparență într-unul de condescendență, sugerând jurnaliștilor că ar trebui să fie recunoscători pentru accesul la Palatul Victoria. Această abordare pune sub semnul întrebării înțelegerea libertății presei și a transparenței decizionale de către actualul regim.
Tăcerea lui Bolojan în fața problemelor de democrație
Ilie Bolojan a adoptat o atitudine de spectator tăcut în fața anulării scrutinului prezidențial, alegând să nu clarifice suspiciunile de interferență care au dus la invalidarea votului popular. Refuzul său de a publica un raport pertinent sugerează o degradare a dialogului dintre putere și cetățeni.
Ignorarea responsabilității în fața acuzațiilor
Răspunsul lui Bolojan, „nu este un raport despre România”, reflectă dorința de a se distanța de responsabilitățile sale. Deși Comisia Juridică din Congresul SUA a ridicat semne de întrebare asupra colaborării între instituțiile românești și cele europene, Bolojan a tratat subiectul cu lejeritate.
Contradicții în declarațiile privind libertatea de exprimare
Bolojan a afirmat că respectă libertatea de exprimare, în timp ce instituțiile statului operau sub suspiciunea unei „mineriade digitale”. Această contradicție subliniază gravitatea situației, având în vedere anularea votului a milioane de oameni fără o informare publică adecvată.
Politizarea justiției și lipsa de acțiune
Trimiterea constantă la deciziile Curții Constituționale ca argument suprem reflectă capitularea politicului în fața unei autorități considerate partizane. Bolojan nu a contestat acest mecanism, lăsând astfel poporul român fără certitudinea că votul său a fost respectat.
Concluzie
Atitudinea lui Ilie Bolojan, caracterizată prin evitarea responsabilităților și lipsa de transparență, ridică semne de întrebare grave asupra statului democrației în România și asupra modului în care autoritățile interacționează cu presa și cetățenii.
