Transformarea companiilor de stat
Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, într-o conferință de presă, că al doilea pachet de măsuri fiscale urmărește reforma societăților comerciale la care statul român este acționar majoritar. Scopul reformei este reducerea pierderilor, modificarea indicatorilor de performanță și obținerea de profituri.
Reducerea numărului conducătorilor
Premierul Bolojan a menționat că se va modifica legislația pentru a reduce numărul membrilor consiliilor de administrație și pentru a plafona indemnizațiile acestora. „Activele statului sunt cu mult sub potențialul piețelor”, a subliniat el, adăugând că este necesară asigurarea transparenței în gestionarea companiilor de stat, prin publicarea datelor referitoare la conducere.
Modificarea indicatorilor de performanță
Bolojan a explicat că indicatorii de performanță actuali sunt insuficienți, fiind mai mult formali. Este necesară o reducere a pierderilor și închiderea societăților care au avut pierderi consecutive pe mai mulți ani. Se propune ca numărul societăților gestionate de AMEPIP să fie redus de la 1.400 la maximum 200, pentru a permite o concentrare mai eficientă asupra celor relevante.
Subvenții masive pentru companiile de transport
Premierul a dat exemplul companiilor de stat din transporturi, precum CFR și Metrorex, care beneficiază de subvenții semnificative din bugetul de stat. El a subliniat că în Europa, subvențiile se situează între 30% și 60%, în timp ce în România, companiile de transport funcționează cu subvenții de 80%, având rezultate financiare dezamăgitoare.
Problemele bugetare ale României
Bolojan a avertizat că, fără o restructurare adecvată, România riscă să se confrunte cu aceleași probleme bugetare. „Dacă nu oprim aceste spargeri și nu îmbunătățim lucrurile, vom reveni de unde am plecat”, a spus el. De asemenea, a menționat că guvernul va analiza randamentele băncilor de stat, care, în ciuda salariilor mari, obțin rezultate sub standardele pieței.
Concluzie
Reforma propusă de Ilie Bolojan pentru companiile de stat are potențialul de a îmbunătăți performanța economică a acestora, asigurând o mai bună gestionare a resurselor publice și limitând risipa financiară.
