Sentimentele materne și impactul asupra căsniciei
Când un copil de 3 ani se urcă în poala unei mame și întreabă: „Mă iubești cel mai mult, Mama?”, cum ar trebui să răspundă aceasta? Răspunsul „Ei bine, da, dar nu atât de mult cât îl iubesc pe tatăl tău” nu este o opțiune. În timpul sarcinii, femeile primesc adesea sfaturi din partea celor mai în vârstă, care le îndeamnă să nu își neglijeze partenerul și să îi spună că el rămâne persoana cea mai importantă din viața lor. Cu toate acestea, multe mame simt că iubirea pentru copil devine mai profundă odată cu nașterea.
Studii despre căsnicie și parenting
De la începutul anilor 1980, numeroase studii au arătat că calitatea căsniciei scade odată cu apariția copiilor. Aceste cercetări sugerează că insatisfacția maritală provine din pierderea libertății și din schimbarea statutului de cuplu. Când copiii cresc și părăsesc cuibul familial, părinții devin mai fericiți, bucurându-se de libertățile recâștigate și de activitățile maritale de dinaintea nașterii primului copil.
Planificarea parentală și fericirea în căsnicie
Un studiu realizat de profesori de la Universitatea din California, Berkeley, a evidențiat o slăbiciune în majoritatea studiilor care afirmă că copiii distrug căsnicia: acestea nu iau în considerare starea de spirit a părinților înainte de a deveni mamă și tată. Părinții care planifică venirea pe lume a unui copil au șanse mai mari să aibă o căsnicie fericită. Când a venit pe lume fiica mea, am fost amândoi pregătiți și dornici să devenim părinți, ceea ce ne-a deschis inimile pentru iubirea profundă față de copilul nostru.
Iubirea parentală vs. iubirea conjugală
Iubirea pe care o simțim pentru fiica noastră este diferită de cea pe care o avem unul față de celălalt. Această iubire se intensifică prin faptul că am creat-o împreună și că am ales să devenim părinți. Acum, dragostea noastră se manifestă în momentele de zi cu zi: diminețile în care ne împărțim sarcinile pentru a ne îngriji de copil și momentele când ne susținem reciproc în rolurile noastre de părinți.
Conexiunea parentală
Odată ce devii părinte, legătura cu copilul devine esențială. Spre deosebire de relația cu partenerul, care include o viață înainte de a se întâlni, relația cu un copil este una continuă și profundă. Iubirea față de copil este un atașament complet, o legătură care se formează instantaneu la naștere. Această iubire nu este comparabilă cu nimic altceva, iar părinții devin devotați să își susțină și să își îndrume copilul în viață.
Concluzie
Iubirea maternă pentru copil poate deveni mai puternică decât cea pentru partener, iar acest sentiment este normal și firesc în contextul parental. Această dinamică subliniază complexitatea relațiilor familiale și importanța planificării în căsnicie, pentru a construi un mediu sănătos și fericit pentru toți membrii familiei.
