Impactul canalelor proruse de pe Telegram asupra procesului electoral din România
Aplicația de mesagerie Telegram nu este prima alegere în materie de social media în România, având o utilizare de 26% în rândul românilor, conform companiei de consultanță Kepios. Deși se află în urma platformelor precum Facebook, Instagram, WhatsApp și TikTok, Telegram a devenit un teren important pentru actorii proruși care urmăresc să submineze procesele democratice, conform unui raport al organizației OpenMinds.
Telegram are reguli de moderare mai puțin stricte, fiind folosit frecvent de grupurile de extremă dreapta și de alte grupuri radicale din Europa. Aceste grupuri mențin o prezență pe platforme mainstream, folosind în același timp Telegram pentru a distribui conținut „necenzurat” destinat susținătorilor radicali.
202 canale în limba română
În România, au fost identificate 202 de canale în limba română, împărțite în diverse grupuri. Cel mai mare grup, care include 50 de canale, este compus din canale de dreapta și anti-UE, majoritatea conținutului lor fiind dedicat Ucrainei (42%) și știrilor din România (30%). Al doilea grup cuprinde canale de teorii ale conspirației (39), iar al treilea grup este format din actori locali pro-Kremlin (39), care promovează perspectivele pro-Kremlin cu privire la Ucraina (43%) și politica internațională (18%). De asemenea, există 30 de canale de mass-media relativ neutre și 15 canale religioase care, deși apolitice, pot oferi viziuni conservatoare asupra politicii românești.
Grupul pro-Kremlin
Grupul pro-Kremlin, împreună cu extrema dreaptă, este principalul difuzor al narațiunii conform căreia România este o „dictatură”. După anularea alegerilor, au fost detectate peste 1.500 de mențiuni despre România ca fiind o „dictatură sub controlul mafiei globaliste”, cu o medie de aproape 13 mențiuni pe zi în grupuri antiguvernamentale, cu o creștere de 38% în perioadele de vârf. 63% din conținut a fost postat de canalele pro-Kremlin, care acuză guvernul de o „lovitură de stat” și de distrugerea organizațiilor patriotice și creștine.
Canalele de propagandă rusă
Pe Telegram, au fost identificate 48 de canale de propagandă rusă, reprezentând 24% din rețea. Aceste canale reposteză constant conținut de la mass-media proruse, precum RT și Sputnik, și amplifică vocile oficialilor ruși. De exemplu, s-au făcut 4.000 de repostări unice din mass-media de propagandă rusă, ceea ce înseamnă o medie de 103 pe lună. Canalele românești care combină perspectiva prorusă cu teorii conspiraționiste sau naționalism de dreapta sunt cele mai active.
Susținerea candidaților „anti-establishment”
În actualele alegeri, principalii candidați sunt: George Simion (extremă dreapta, partidul AUR), Crin Antonescu (coaliția PSD-PNL-UDMR), Nicușor Dan (primar al Bucureștiului, susținător al Ucrainei), Victor Ponta (fost prim-ministru, naționalist) și Elena Lasconi (USR). Nemulțumirea față de guvern este larg răspândită, iar criticile vizează în special fostul președinte Klaus Iohannis și actualul prim-ministru Marcel Ciolacu, acuzați de corupție și lipsă de alternative pentru contracararea mișcărilor populiste.
„Sfârșitul democrației” și „fantoma lui Ceaușescu”
Canalele pro-Kremlin folosesc narațiuni conform cărora România se transformă într-o „dictatură”, iar George Simion a caracterizat anularea alegerilor ca fiind „sfârșitul democrației”. În acest context, forțele antiguvernamentale compară actualul guvern cu regimul lui Nicolae Ceaușescu, unele susținând chiar că Georgescu este similar lui Ceaușescu într-o lumină pozitivă. Alegerile viitoare sunt cruciale pentru poziția României în NATO, țara având un rol cheie pe flancul estic al Alianței, iar Bruxelles va monitoriza îndeaproape aceste evenimente.
