Impactul cofeinei asupra creierului în timpul somnului
Un nou studiu realizat de Universitatea din Montreal arată că, pe lângă efectul binecunoscut de a ne ține treji, cofeina modifică activitatea cerebrală și în timpul somnului. Aceasta slăbește undele asociate cu odihna profundă și afectează procesele de refacere cognitivă, mai ales la tineri. Studiul a fost raportat de Science Alert.
Oamenii de știință au descoperit că, deși cofeina crește complexitatea semnalelor cerebrale, ar putea împiedica un somn odihnitor. Cofeina nu doar că ne menține în alertă, ci afectează efectiv modul în care funcționează creierul. Tinerii cu vârste între 20 și 27 de ani sunt afectați într-o măsură mai mare de aceste efecte.
Analizele ulterioare au arătat că cofeina influențează oscilațiile lente ale activității electrice cerebrale, cunoscute sub denumirea de unde delta, teta și alfa. Aceste unde sunt asociate cu un somn profund și restaurator, însă cofeina le slăbește, în special în faza de somn non-REM, esențială pentru consolidarea amintirilor și reîncărcarea funcțiilor cognitive.
„Aceste modificări sugerează că, chiar și în timpul somnului, creierul rămâne într-o stare mai activată, mai puțin restauratoare, sub influența cofeinei,” explică un neurocercetător de la Universitatea din Montreal. Această schimbare a activității ritmice a creierului ar putea explica de ce cofeina afectează eficiența cu care creierul se recuperează peste noapte, având posibile consecințe asupra procesării memoriei.
Pentru studiu, cercetătorii au recrutat 40 de voluntari și le-au monitorizat activitatea cerebrală prin electroencefalograme (EEG) pe parcursul a două nopți. Într-una dintre nopți, participanții au primit un placebo, iar în cealaltă, o capsulă cu 200 de miligrame de cofeină (echivalentul a una-două cești de cafea). Au fost utilizate diverse metode statistice pentru a valida rezultatele și a confirma că diferențele observate în activitatea cerebrală au fost provocate de consumul de cofeină, demonstrând această tendință spre criticitate și o activare neuronală mai intensă.
„Deși această stare este utilă în timpul zilei pentru concentrare, ea ar putea interfera cu odihna pe timp de noapte,” adaugă o neurocercetătoare de la Universitatea din Montreal. Creierul nu s-ar relaxa și nici nu s-ar recupera corespunzător.
În ceea ce privește reacțiile diferite în funcție de vârstă, cercetătorii sugerează că modificările cerebrale apărute odată cu înaintarea în vârstă ar putea fi responsabile. Moleculele de adenozină se acumulează treptat în creier pe parcursul zilei, ceea ce duce la apariția senzației de oboseală spre seară. Cofeina acționează blocând receptorii cu care interacționează adenozina, oferindu-ne astfel o energie temporară.
Receptorii de adenozină sunt mai numeroși în creierele tinere, ceea ce ar putea explica de ce tinerii sunt mai sensibili la efectele cofeinei, atât la cele pozitive, de energizare, cât și la cele negative, care mențin creierul prea activ în timpul nopții.
Cercetătorii subliniază importanța înțelegerii modului în care cofeina afectează creierul în timpul somnului și în funcție de vârstă, având în vedere că este un stimulent psihoactiv consumat zilnic de oamenii din toate categoriile de vârstă printr-o varietate de produse precum cafea, ceai, băuturi răcoritoare, energizante, ciocolată și diverse medicamente.
