Ultimul interviu al lui Ion Iliescu
Ion Iliescu, primul președinte al României de după Revoluția din 1989, a murit la 95 de ani. În ultimul său interviu, acordat lui Ionuț Vulpescu, Iliescu a discutat despre semnificația puterii, alegerile din 1990 cunoscute ca „Duminica Orbului” și eticheta de „președinte bolșevic”.
Definiția puterii în viziunea lui Iliescu
Iliescu a descris puterea ca fiind „ceea ce emană din cuvântul, demnitatea, capacitatea de gândire a unui om politic”. El a subliniat că adevărata putere provine din trecutul unei persoane și din acțiunile sale, nu din funcțiile ocupate. De asemenea, a menționat responsabilitatea care vine odată cu puterea, afirmând că „puterea nu se dă, se ia”. Iliescu a explicat că puterea provine din relația cu oamenii, prin intermediul votului.
Duminica Orbului și percepția alegerilor din 1990
Întrebat despre alegerile din 1990, Iliescu a afirmat că nu a simțit că oamenii au fost orbi, explicând că aceste alegeri au marcat ieșirea României din întunericul totalitarismului. El a spus că „Duminica Orbului” a fost o zi cu umor istoric, fiind un moment al vindecării după o lungă perioadă de opresiune. Iliescu a menționat că a propus o lume rațională și că oamenii au dorit să contribuie la transformarea acesteia în realitate.
Eticheta de „președinte bolșevic”
Ion Iliescu a comentat eticheta de „președinte bolșevic”, afirmând că nu se identifică cu bolșevismul, ci mai degrabă cu social-democrația. El a subliniat că bolșevismul presupune radicalizarea puterii, ceea ce nu a fost niciodată stilul său. Iliescu a considerat eticheta drept o „remarcă incisivă, dar mai degrabă născută din prostie decât din răutate”. El a explicat că nu a promovat o democrație bazată pe principii marxiste, ci una bazată pe egalitate în drepturi și responsabilități sociale, subliniind că integrarea României în UE și NATO nu poate fi atribuită unui bolșevic.
Concluzie
Declarațiile lui Ion Iliescu în ultimul său interviu subliniază complexitatea percepțiilor asupra puterii și etichetării politice în România post-comunistă, evidențiind impactul acestor concepte asupra istoriei recente a țării.
