Impactul PNRR asupra creșterii economice a României
Conform unui studiu al Băncii Naționale a României, fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au avut un impact semnificativ asupra creșterii economice a României, adăugând peste 1 punct procentual la PIB în perioada 2022-2024. Însă, întârzierile în implementarea reformelor și o absorbție scăzută a fondurilor pun în pericol aceste beneficii. Până în toamna lui 2025, România a îndeplinit doar 27% dintre jaloanele asumate și a atras mai puțin de 40% din fonduri, riscând astfel să piardă o parte importantă din bani înainte de finalizarea programului, care se încheie pe 30 august 2026.
Estimările economice și provocările întâmpinate
Studiul a fost realizat de economiști ai BNR și a folosit metoda controlului sintetic pentru a estima evoluția economiei în absența PNRR. Rezultatele sugerează că fondurile europene sunt un multiplicator economic, mai ales când sunt direcționate către investiții publice. Totuși, efectele acestora sunt limitate de calitatea instituțiilor. În economiile cu administrare slabă, fondurile europene au un impact semnificativ mai mic asupra PIB-ului.
Absorbția fondurilor și dificultățile administrative
România se află printre statele UE cu cele mai mari alocări PNRR raportate la PIB, dar ritmul de absorbție este printre cele mai slabe din Uniune. La începutul lunii noiembrie 2025, mai puțin de 40% din fondurile PNRR au fost primite, iar rata medie de absorbție în UE era de 56,4%. Întârzierile sunt cauzate de capacitatea administrativă limitată, proceduri legislative lungi și inflația ridicată. Ca urmare, România a fost nevoită să își revizuiască PNRR de două ori, reducând alocarea totală de la 8,1% din PIB la 6,1% din PIB.
Viitorul economic al României după 2026
După 30 august 2026, România nu va mai putea utiliza PNRR, ceea ce ar putea genera un șoc investițional prin reducerea bruscă a investițiilor publice. Dacă România ar reuși să absoarbă integral fondurile rămase, impactul asupra creșterii economice în 2026 ar putea depăși 1 punct procentual. Însă, neatragerea fondurilor ar putea conduce la suspendarea proiectelor sau la finanțarea lor din bugetul național, afectând deficitul bugetar.
Posibile soluții pentru atenuarea impactului
Studiul sugerează că șocul investițional ar putea fi parțial atenuat prin fondurile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, unde România are o rată de absorbție peste media UE, și prin programul european SAFE, care ar putea oferi împrumuturi echivalente cu 4,7% din PIB. Totuși, SAFE este bazat exclusiv pe împrumuturi, ceea ce ar putea pune presiune pe deficitul bugetar și datoria publică.
În concluzie, impactul PNRR asupra economiei României este semnificativ, dar riscurile legate de absorbția fondurilor și de calitatea instituțiilor pot afecta în mod negativ dezvoltarea economică pe termen lung.
