Impactul poluării asupra proceselor cognitive
O cercetare recentă publicată în jurnalul medical The Lancet Healthy Longevity, condusă de Jorge Arias de la Torre, cercetător la Universitatea din León și profesor la King’s College London, a examinat efectele poluării asupra creierului adulților de vârstă medie, cuprinsă între 45 și 64 de ani, născuți după 1946.
Metodologia studiului
Participanții au fost evaluați pentru expunerea la poluanți precum dioxidul de azot, oxizii de azot și particulele în suspensie. Evaluarea a avut loc între 69 și 71 de ani, când cercetătorii le-au analizat funcția cognitivă și structura cerebrală prin teste de memorie, teste ale vitezei de procesare a informației și investigații prin rezonanță magnetică. Analiza acestor date, corelată cu măsurătorile mediului înconjurător, a permis echipei să determine impactul expunerii pe termen lung la poluarea aerului asupra funcției cognitive și structurii creierului.
Rezultatele studiului
Studiul a relevat că persoanele expuse la niveluri ridicate de dioxid de azot și particule în suspensie în perioada de vârstă mijlocie au prezentat:
- procesare mentală mai lentă
- deteriorarea funcției cognitive la vârste înaintate
Modificările structurale ale creierului observate includ:
- expunerea la oxizi de azot asociată cu reducerea volumului hipocampului, zona responsabilă de memorie și învățare
- expunerea la dioxid de azot și particule conducând la creșterea ventriculilor cerebrali, un indicator al atrofiei cerebrale
Implicarea politicilor de mediu
Autorii studiului subliniază necesitatea adoptării unor politici eficiente pentru reducerea emisiilor poluante. Reducerea expunerii la particule nocive este esențială nu doar pentru sănătatea respiratorie sau cardiovasculară, ci și pentru protejarea creierului și prevenirea declinului cognitiv pe termen lung.
Concluzie
Aceste descoperiri sugerează că poluarea aerului are un impact semnificativ asupra sănătății cognitive, cu efecte persistente care pot influența calitatea vieții pe termen lung.
