Impactul taxelor lui Donald Trump asupra economiei globale
Donald Trump a anunțat că nu va renunța la taxele vamale, rămânând ferm în convingerea sa că cea mai mare economie a lumii este victima unor rivali care trișează. Cu toate acestea, președintele american a declarat că este deschis la discuții comerciale cu puteri precum Japonia și Israel. În același timp, el a amenințat că va crește tarifele pentru China la peste 100%, ceea ce ar putea duce la creșteri mari de prețuri pentru consumatorii americani.
Trump a sugerat că prietenii de odinioară ai Americii din Uniunea Europeană sunt dușmani, ceea ce zădărnicește speranțele unor observatori, inclusiv ale unor senatori republicani, că președintele ar încerca să obțină condiții comerciale mai favorabile. Într-o postare pe platforma Truth Social, Trump a susținut că tarifele auto impuse vor readuce locurile de muncă în SUA.
Comentariile sale din timpul unei conferințe de presă sugerează că negociatorii comerciali străini vor avea dificultăți în a ajunge la înțelegeri favorabile, iar refuzul președintelui de a ceda ar putea duce la o pierdere a încrederii economice globale și la o inflație galopantă. Aceasta ar putea include chiar o „iarna nucleară economică”, conform lui Bill Ackman, șeful unui fond speculativ.
Analizând situația, se remarcă că Trump, care consideră că se bucură de o putere aproape absolută, nu caută o rampă de ieșire. Entuziasmul său pentru confruntare ar putea avea implicații și în alte domenii politice, cum ar fi planurile sale expansioniste asupra Groenlandei și Canadei, deportările masive de migranți și războiul cultural.
Politologii americani subliniază contradicția din centrul politicii lui Trump. El vrea să restaureze gloria industrială a Americii, un proiect care necesită protecționism pe termen lung. De asemenea, consilierii săi afirmă că sunt deschiși la negocieri comerciale, deși acest lucru pare incompatibil cu viziunea sa de revizuire totală a sistemului comercial global.
În cadrul întâlnirii cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, Trump a refuzat o propunere de eliminare a deficitului comercial al Israelului în schimbul anulării unei taxe de 17%. De asemenea, a lăsat să se înțeleagă că orice concesie din partea Uniunii Europene nu ar fi suficientă.
Strategia lui Trump vizează întărirea centrelor industriale ale SUA, dar experții avertizează că un astfel de proiect ar necesita timp și investiții semnificative, fără a garanta că companiile vor fi dispuse să facă astfel de investiții. Economia modernă a SUA este din ce în ce mai orientată spre servicii și tehnologie avansată, ceea ce face improbabil ca mulți americani să se întoarcă la locuri de muncă cu salarii mici în fabrici.
Politicile necesare pentru implementarea viziunii lui Trump ar putea aduce vulnerabilități economice imediate. Goldman Sachs a crescut probabilitatea unei recesiuni de la 35% la 45%, iar Lael Brainard, fost vicepreședinte al Rezervei Federale, a avertizat că Trump a creat posibilitatea unei „recesiuni auto-provocate”.
Între timp, un grup de senatori republicani a propus un proiect de lege care ar limita autoritatea comercială a președintelui, dar liderul majorității republicane din Senat, John Thune, a declarat că nu va sprijini această măsură. Președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a afirmat că trebuie să îi ofere președintelui libertatea de a face ceea ce a fost ales să facă.
Îngrijorările economiștilor cresc, iar Greg Mankiw, fost președinte al Consiliului consilierilor economici pentru George W. Bush, a declarat că practicile economice promovate de Trump ar putea avea consecințe devastatoare.
