Împăratul dispărut de peste trei secole care continuă să provoace indignare printre milioane: conflictul religios din India modernă
Deși este mort de mai bine de 300 de ani, Aurangzeb Alamgir, cel de-al șaselea împărat al dinastiei Mogul, continuă să aibă un impact semnificativ asupra politicii naționale din India. Amintirea sa stârnește violențe sectare în întreaga țară, fiind folosită de politicienii de dreapta pentru a sublinia nedreptățile istorice împotriva comunității hinduse.
Aurangzeb este considerat de mulți detractori drept un tiran care a brutalizat femeile, a distrus templele hinduse, a forțat convertirile religioase și a purtat războaie împotriva conducătorilor hinduși și sikh. Într-o națiune majoritar hindusă, amintirea sa a fost transformată în simbolul unui musulman negativ, iar naționaliștii hinduși cer demolarea mormântului său din Nagpur, la aproximativ 400 de kilometri distanță de locația sa actuală. Recent, ciocnirile sectare din această zonă, stimulate de un film Bollywood care îl portretizează pe Aurangzeb, au dus la zeci de răniți și arestări și la impunerea unei stări de asediu.
Admirație și aversiune
Imperiul Mogul, fondat de Babur în 1526, a fost la apogeul său un simbol al armoniei religioase și al diversității culturale. Conducători precum Humayun, Akbar, Jahangir și Shah Jahan au promovat sincretismul religios, însă Aurangzeb este perceput ca o excepție, un fanatic religios care a dus la o schimbare semnificativă în politica imperiului. Istoricul Abhishek Kaicker subliniază că Aurangzeb a fost o figură complexă, inspirând atât admirație, cât și aversiune datorită stilului său de conducere.
Aurangzeb, născut în 1618, a obținut controlul asupra tronului după ce și-a întemnițat tatăl și a ucis frații săi, inclusiv pe Dara Shikoh, un promotor al culturii sincretice. Sub conducerea sa, Imperiul Mogul a atins cea mai mare întindere geografică, dar a fost marcat de o intensificare a intoleranței religioase, în special după 1680.
O schimbare bruscă
Până în jurul anului 1679, Aurangzeb nu a aplicat taxe asupra supușilor nemusulmani și a permis un anumit grad de toleranță. Totuși, din 1680, el a început să-și reprime oponenții, inclusiv hindușii și sikhii, și a reinstaurat taxa jizya, provocând tensiuni interconfesionale. Membrii Partidului Bharatiya Janata (BJP) al prim-ministrului Narendra Modi folosesc acum aceste brutalități pentru a stimula naționalismul hindus și a denigra comunitatea musulmană.
Violentele recente din Nagpur, declanșate de filmul „Chhaava”, care îl descrie pe Aurangzeb ca un barbar, au amplificat furia împotriva sa, cu politicieni cerând demolarea mormântului său. Deși musulmanii au acuzat că membri ai extremelor drepte hinduse au ars versete din Coran, liderii VHP au negat aceste acuzații, dar continuă să ceară îndepărtarea mormântului.
Contextul istoric și efectele prezente
Invocarea de către Modi a lui Aurangzeb nu este o surpriză, având în vedere apartenența sa la organizații de dreapta care susțin hegemonia hindusă. Districtul Maharashtra, unde se află mormântul lui Aurangzeb, a fost redenumit în 2023, iar istoria marii tradiții mogule este omisă din manualele de școală. Istoricul Nadeem Rezavi afirmă că acest lucru demonstrează o încercare de a inversa istoria pentru a sprijini o narațiune naționalistă.
În timp ce istoricii recunosc brutalitățile lui Aurangzeb, ei subliniază că el a trăit într-o epocă diferită de cea actuală, fără democrație sau constituție. Aurangzeb rămâne o figură controversată, iar cererile de demolare a mormântului său continuă să provoace tensiuni în rândul comunităților din Nagpur, care nu au mai experimentat violențe de acest fel în trecut.
