Importanța investiției în democrație
Statul român alocă sume considerabile pentru finanțarea campaniilor electorale, cheltuind peste 200 de milioane de lei pentru rambursarea cheltuielilor electorale după alegerile prezidențiale din 2025. Orice competitor care depășește pragul de 3% în alegeri are dreptul să primească decontarea cheltuielilor de campanie. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a confirmat că patru candidați la alegerile din 2025 au solicitat rambursarea a 228 de milioane de lei.
Candidații și sumele solicitate
Printre candidați se numără George Simion, care a cerut rambursarea a 69 de milioane de lei, Crin Antonescu cu 64,5 milioane de lei, Nicușor Dan cu 60,8 milioane de lei și Victor Ponta cu 34,5 milioane de lei.
Contextul legal și modificările din 2015
Legea care reglementează finanțarea partidelor și campaniilor electorale a suferit modificări semnificative în 2015, când a fost introdus mecanismul de rambursare a cheltuielilor pentru partidele sau candidații care trec de pragul de 3%. Această măsură a fost menită să reducă dependența partidelor de finanțările ilegale, inspirată de modelul polonez.
Controverse legate de sursele de finanțare
În trecut, au existat controverse privind sursele de finanțare ale campaniilor electorale, inclusiv dosare penale, cum ar fi cazul „Trofeul Calității”, unde s-au strâns bani prin taxe ilicite pentru campania electorală din 2004. Mihai Voicu, fost deputat liberal, a subliniat că, în urma modificărilor din 2015, cheltuielile electorale sunt acum verificate riguros.
Limitele de cheltuieli electorale
Limitele de cheltuieli pentru candidați variază în funcție de tipul alegerilor. De exemplu, în 2025, un candidat la alegerile prezidențiale poate cheltui maximum 80 de milioane de lei, iar dacă ajunge în turul doi, limita se crește la 120 de milioane de lei. Aceasta este legată de salariul minim brut pe țară, care a crescut constant de-a lungul anilor.
Finanțarea electorală în 2024
În 2024, statul a rambursat cheltuieli electorale în valoare de aproximativ 650 de milioane de lei, în plus față de subvențiile anuale de peste 300 de milioane de lei primite de partide. Aceasta a dus la o finanțare totală de aproximativ 1 miliard de lei pentru campaniile electorale.
Critici și propuneri de reformă
Criticii actualei legislații subliniază nevoia de echilibru în finanțarea electorală. Se propune scăderea pragului de cheltuieli pentru candidații la prezidențiale și o revizuire a pragului de 3% pentru rambursare, considerat prea mare. De asemenea, se sugerează reglementarea pe tipuri de surse de finanțare pentru a evita confuziile între donații și împrumuturi.
Concluzie
Investiția statului în democrație, prin rambursarea cheltuielilor electorale, subliniază importanța transparenței și legalității în procesele electorale, dar necesită ajustări pentru a preveni abuzurile și a promova o competiție echitabilă între candidați.
