Impozitarea progresivă: o soluție discutată în România
Discuția despre impozitarea progresivă a fost reluată recent de ministrul Muncii, Florin Manole, și vicepremierul Tanczos Barna, în contextul presiunilor bugetare și al nemulțumirilor legate de creșterea taxelor indirecte, cum ar fi TVA. Manole a afirmat că impozitarea progresivă ar fi o alternativă mai echitabilă la majorarea TVA, în timp ce Barna a spus că nu este momentul potrivit pentru o astfel de schimbare, invocând lipsa consensului politic.
Argumentele pro și contra impozitării progresive
Florin Manole a subliniat că impozitarea progresivă ar permite o taxare mai mică pentru salariile mici și medii, în timp ce veniturile mari ar fi taxate mai sever. El a menționat că majorarea TVA afectează disproporționat persoanele cu venituri reduse. În schimb, Tanczos Barna a recunoscut că, deși nu există consens politic în prezent, o astfel de măsură ar putea fi acceptabilă în viitor.
Structura economică și capacitatea administrativă a României
Specialiști consultați de Digi24 subliniază că România nu dispune de o structură economică adecvată și de o capacitate administrativă suficientă pentru implementarea eficientă a impozitării progresive. Aceștia afirmă că, în prezent, majoritatea veniturilor din România provin din salarii mici și medii, iar 90% dintre contribuabili ar fi încadrați în prima tranșă de impozitare, ceea ce ar reduce beneficiile sistemului.
Costurile de implementare și riscurile asociate
Implementarea unui sistem de impozitare progresivă ar necesita investiții semnificative în platforme informatice și resurse umane. Există riscul ca, după alocarea acestor resurse, foarte puțini contribuabili să ajungă în treptele superioare de venit, diminuând astfel beneficiul bugetar. Analistul financiar Adrian Negrescu a menționat că impozitarea progresivă ar putea determina o migrare a veniturilor mari către economia gri sau neagră, ceea ce ar afecta veniturile statului.
Compararea impozitului progresiv și a cotei unice
Gabriel Biriș, avocat specializat în fiscalitate, a evidențiat că, în perioada 2000-2004, impozitul pe venit reprezenta în medie 2,8% din PIB în condițiile impozitării progresive, comparativ cu 3,36% din PIB după introducerea cotei unice de 16%. El a subliniat că, în sistemul progresiv, cota maximă se aplica de la venituri relativ reduse, afectând mai ales angajații cu salarii medii și mari.
Concluzie
Discuțiile privind impozitarea progresivă în România evidențiază complexitatea sistemului fiscal și provocările legate de implementarea unei astfel de măsuri. Deși impozitarea progresivă promite o taxare mai echitabilă, realitățile economice și capacitatea administrativă actuală ridică întrebări serioase cu privire la fezabilitatea acesteia.
