Împrumuturi fără costuri pentru Ucraina
România se împrumută pe piețele internaționale la dobânzi de 6–7%, uneori chiar mai mari, în timp ce europarlamentarii români au votat un împrumut de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei, fără dobândă, printr-o procedură de urgență în Parlamentul European. Acest vot a fost realizat fără condiționări ferme și fără o dezbatere reală în fața cetățenilor.
Solidaritate selectivă
Sprijinul pentru Ucraina, aflată într-un război de agresiune, este considerat legitim din punct de vedere politic și moral. Problema nu este dacă se acordă sprijin, ci cum, în ce condiții și cine suportă costurile reale. România, prin statul român, este tratată ca un debitor cu risc, plătind dobânzi ridicate și fiind supusă monitorizării continue privind deficitul.
Diferențe între tratamentele aplicate
În timp ce România plătește dobânzi mari și este amenințată cu sancțiuni pentru derapaje bugetare, Uniunea Europeană oferă Ucrainei un împrumut fără dobândă, garantat colectiv și cu mecanisme de control neclare. Aceasta ridică întrebări cu privire la responsabilitatea și transparența utilizării acestor fonduri.
Întrebări esențiale fără răspuns
În cazul celor 90 de miliarde de euro, întrebările esențiale rămân fără răspuns: cine verifică utilizarea exactă a fondurilor? Ce instituție are control real? Ce se întâmplă în cazul deturnării banilor? Rapoartele internaționale indică probleme sistemice de corupție în Ucraina, iar votul pentru acest împrumut fără garanții solide nu este un gest curajos, ci unul iresponsabil.
Rolul europarlamentarilor români
Cea mai gravă problemă nu este votul în sine, ci lipsa de poziționare critică a europarlamentarilor români. Nu s-au văzut amendamente românești pentru condiționarea fondurilor, solicitări de mecanisme anticorupție sau cereri de tratament egal între statele membre. Europarlamentarii nu s-au comportat ca reprezentanți ai României, ci ca simpli validatori ai unei decizii deja luate.
Mesajul pentru contribuabili
Mesajul transmis românilor este alarmant: pentru România, austeritate, controale și discipline fiscale, iar pentru alte state, împrumuturi fără dobândă și încredere. Aceasta nu reflectă o Europă a egalității, ci una cu ierarhii tacite, unde unele țări plătesc, iar altele primesc sprijin fără întrebări.
Solidaritatea și responsabilitatea
A susține Ucraina nu înseamnă să ignori corupția sau să accepți tratamente inegale. Votul europarlamentarilor români pentru acest împrumut, în forma actuală, este o greșeală politică și morală, ce nu apără interesele României. Românii nu cer privilegii, ci aceleași reguli, iar când acestea lipsesc, este necesar să se exprime acest lucru cu voce tare.
Acest context evidențiază o problemă mai largă în cadrul Uniunii Europene, unde solidaritatea nu ar trebui să vină în detrimentul responsabilității și transparenței în gestionarea fondurilor publice.
