Inflația în România în 2025
Rata anuală a inflației a ajuns la 9,69% în decembrie 2025, comparativ cu aceeași lună din 2024, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Deși este ușor sub nivelul din noiembrie, când inflația a fost de 9,76%, România a încheiat anul cu prețuri semnificativ mai mari.
Inflația medie anuală în 2025 a fost de 7,3%, în creștere față de 5,6% în 2024, ceea ce indică o accelerare a scumpirilor și o presiune tot mai mare asupra puterii de cumpărare. Cele mai mari creșteri de prețuri au fost înregistrate la servicii, cu o majorare de 11%, urmate de mărfurile nealimentare, cu 10,48%, și de alimente, cu 7,75%.
Principalele cauze ale inflației
Creșterea prețurilor a fost influențată în principal de costurile interne, nu doar de factori externi. Energia a fost una dintre cele mai mari surse de inflație, cu un preț al energiei electrice crescut cu 60,91% într-un an, în urma eliminării schemei de plafonare a prețurilor, iar energia termică s-a scumpit cu 18,80%. Aceste creșteri afectează și costurile de producție și transport, având un impact direct asupra prețurilor din magazine și servicii.
Impactul asupra consumatorilor
Românii au resimțit puternic scumpirile la servicii, biletele de tren având o majorare de 24,40%, transportul aerian cu 18,37%, iar serviciile de igienă și cosmetică cu 17,65%. Chiriile au crescut cu 8,63%, adăugând presiune asupra bugetelor celor din orașe mari. Deși alimentele au avut un ritm de creștere mai mic, produsele de bază au devenit semnificativ mai scumpe, cu cafeaua crescând cu aproape 24% și fructele proaspete cu peste 15%.
Contextul european
Indicele armonizat al prețurilor de consum arată că inflația anuală în România a fost de 8,6% în decembrie 2025, iar media anuală pe 2025 a fost de 6,8%. Aceste valori subliniază că România se află într-o zonă de inflație mult peste media Uniunii Europene.
Avertismentul expertului
Flavius Jakubowicz, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România, a subliniat că inflația din decembrie reflectă o problemă economică mai profundă. El a evidențiat că structura inflației arată o inflație „lipicioasă”, alimentată de salarii, chirii și prețuri administrate. Jakubowicz a adăugat că energia continuă să fie un factor-cheie, cu o creștere anuală de peste 37% la electricitate, gaze și încălzire, ceea ce transmite presiuni în lanț în economie.
Perspective pentru 2026
Pentru 2026, Jakubowicz consideră că o temperare a inflației este posibilă doar dacă se îndeplinesc simultan trei condiții: o politică monetară credibilă, o politică fiscală stabilă și stabilizarea prețurilor la energie. Riscurile persistente ale inflației vor continua să afecteze consumatorii, în special la capitolul utilități, servicii și alimente.
În concluzie, inflația persistentă în România reflectă o ajustare economică incompletă, care va continua să afecteze bugetele populației și costurile de operare ale firmelor în anii următori.
