Îngrijorări la frontiera estică: Națiunile europene își fortifică spitalele în fața amenințării rusești
De la stocarea de truse de prim ajutor pentru incidentele cu victime în masă până la echiparea medicilor cu veste antiglonț, planurile privind acordarea de îngrijiri medicale pe timp de război nu mai sunt doar scenarii ipotetice pe flancul estic al NATO. De când conflictul din Ucraina a distrus iluzia că Europa este ferită de amenințarea unui război, toate țările NATO de la frontiera de est își revizuiesc protocoalele privind gestionarea crizelor de către unitățile medicale, organizează exerciții și simulări militare, investesc în veste tactice și căști de protecție și își mută sălile de operație în subteran, în timp ce spitalele se confruntă cu posibilitatea ca o mare parte din personalul lor medical să părăsească țara în caz de război.
Un exercițiu militar denumit „Lupul de fier” a avut loc recent în Jonava, Lituania, cu scopul de a pregăti armata, poliția, pompierii, spitalele și paramedicii pentru circumstanțele excepționale ale unui atac al Rusiei. Martyna Veronika Noreikaite, un paramedic participant, a declarat că exercițiile ar trebui să aibă loc mai des, având în vedere incertitudinile generate de războiul din Ucraina. Directorul general adjunct al consiliului medical din Estonia, Ragnar Vaiknemets, a afirmat că nu mai este o întrebare dacă Rusia va ataca, ci când.
Țările de pe flancul estic al NATO, care au trecut prin ocupația rusă, conștientizează rapiditatea cu care trupele Moscovei pot ajunge pe teritoriul lor. Daniel Naumovas, ministrul adjunct al sănătății din Lituania, a subliniat că țara sa este situată strategic între restul teritoriului NATO și țările baltice, făcând din Coridorul Suwalki o țintă principală în cazul unui atac.
Pregătirea pentru război în aceste țări este considerată o urgență. Katarzyna Kacperczyk, subsecretar de stat al ministerului sănătății din Polonia, a menționat că problemele sunt mai pertinente pentru națiunile de primă linie. Armata rusă a demonstrat în Ucraina că țintește frecvent infrastructura civilă, ceea ce a determinat spitalele să își instaleze generatoare electrice. Spitalul Santaros Klinikos din Vilnius dezvoltă infrastructură subterană și sisteme autonome pentru a putea funcționa chiar și în cazul întreruperii alimentării cu electricitate și apă.
În Estonia, echipajele de ambulanță vor primi veste antiglonț și telefoane prin satelit pentru a putea comunica în situații de criză. Generatoarele electrice sunt montate în toate spitalele, având în vedere că infrastructura civilă este țintită de atacuri.
Un sondaj din Lituania a arătat că un sfert din personalul din domeniul sănătății ar fugi din țară în caz de război, iar mai puțin de 40% dintre aceștia au declarat că vor rămâne. Medicii din țările baltice sunt îngrijorați de rănile pe care le-au observat în rândul victimelor războiului din Ucraina, iar unii dintre ei plănuiesc să călătorească în Ucraina pentru a învăța despre gestionarea situațiilor de urgență medicală.
Jos Joosten, consilier medical pentru Serviciul European de Acțiune Externă, a subliniat necesitatea creării de fonduri speciale pentru gestionarea victimelor militare și civile, anticipând că numărul victimelor va fi mult mai mare decât în Ucraina. Deși nu se știe când va veni războiul, este esențial ca țările din estul NATO să se pregătească pentru ce este mai rău, sperând în același timp că nu se va ajunge la un conflict deschis.
