Implicarea lui Nicușor Dan în Justiția Română
Nicușor Dan, actualul primar al Bucureștiului, a exprimat dorința de a se implica activ în justiția din România. Într-un interviu, el a afirmat că este familiarizat cu sistemul și a avut interacțiuni semnificative cu acesta încă din perioada în care a fost primar al Capitalei.
Declarațiile lui Nicușor Dan privind dosarele
Dan a menționat că, din primele zile de mandat, a început să discute despre diverse dosare, inclusiv despre cel în care este implicat Călin Georgescu. El a recunoscut că a citit dosarul și a subliniat că intuiția sa îi oferă informații despre puncte-cheie.
„Avem acea dovadă cu domnul Peșchir care a plătit 1 milion de euro; noi bănuim că au fost 20 de milioane de euro. Asta este estimarea, dar aici este o intuiție”, a declarat el la un post de televiziune. Când a fost întrebat dacă banii ar putea proveni din rețele rusești sau autohtone, Dan a răspuns: „Eu am intuiția că în spatele lui Călin Georgescu au fost niște oameni din corupția românească a anilor ’90 – 2000”.
Paralele cu mandatul lui Traian Băsescu
Strategiile lui Nicușor Dan par să fie inspirate din perioada în care Traian Băsescu era președinte, când justiția română era influențată de binomul Coldea-Kovesi. Un exemplu semnificativ este dosarul „Telepatia”, care a vizat fraudarea privatizării Institutului de Chimie Alimentară și a fost soluționat de judecătorul Stan Mustață. Acest dosar a fost marcat de tehnici de influențare considerate „telepatice” în rechizitoriu, unde procurorii afirmau: „Toți cei implicați (…) au acționat în interesul Grivco SA din considerente telepatice ori din necunoaștere sau prostie”.
Presiunile asupra judecătorului Stan Mustață
Stan Mustață a fost sub presiune în timpul gestionării dosarului Voiculescu, fiind amenințat cu arestarea și condamnarea dacă nu lua o decizie favorabilă. Într-un interviu din 2016, Mustață a declarat că a fost avertizat să soluționeze dosarul rapid, altfel va suferi consecințe grave.
Concluzie
Implicarea lui Nicușor Dan în justiția din România și paralelismul cu strategii din era Băsescu sugerează o continuitate a influențelor politice asupra sistemului judiciar, ceea ce ridică întrebări serioase despre independența justiției în contextul actual.
