Investitorii prevăd noi provocări pe piețele din România, generate de incertitudinile alegerilor
Investitorii se pregătesc pentru turbulențe pe piețele românești, având în vedere că alegerile prezidențiale de la sfârșitul acestei săptămâni creează incertitudine în ceea ce privește gestionarea deficitului bugetar, care este cel mai mare din Uniunea Europeană. Aceștia se așteaptă la o nouă scădere a leului față de euro, după turul al doilea al alegerilor, care ar putea aduce un lider de extremă dreapta, George Simion, la conducerea țării. Simion, ultranaționalist, candidează împotriva primarului centrist pro-UE al Bucureștiului, Nicușor Dan, și a câștigat primul tur al alegerilor.
Prăbușirea guvernului, care nu a reușit să-și califice candidatul în turul doi pentru a doua oară consecutiv, a condus la demisia prim-ministrului Marcel Ciolacu. Investitorii se așteaptă la luni de incertitudine cu privire la modul în care noul guvern va aborda deficitul bugetar, care a crescut la peste 9% din PIB anul trecut. Deși ambii candidați au promis măsuri pentru reducerea deficitului și a datoriei, nu există claritate în legătură cu implementarea acestor planuri.
În ultima etapă a campaniei, sondajele arată că cei doi candidați sunt la egalitate. Noul președinte va trebui să aleagă un prim-ministru și să coordoneze partidele pentru formarea unui nou guvern. Dacă cele două încercări de a forma o majoritate eșuează, România ar putea organiza alegeri anticipate. Piețele reflectă un nivel ridicat de incertitudine cu privire la traiectoria fiscală, indiferent de câștigător.
Leul a scăzut cu 2,8% în zilele care au urmat rezultatului primului tur, iar Banca Națională a României a cheltuit deja cel puțin 5 miliarde de euro pentru a stopa vânzarea masivă a monedei. Statutul de investiție al României este în pericol, iar agențiile de rating ar putea retrograda țara după alegeri. Datoria României se tranzacționează deja mai ieftin decât cea a altor țări emergente cu rating de investiție.
România a depins din ce în ce mai mult de investitorii internaționali pentru a-și finanța deficitele bugetare, deși datoriile sunt încă sub două treimi din PIB. George Simion a promis politici costisitoare, cum ar fi locuințe subvenționate de stat și naționalizarea companiilor energetice, dar fără o sursă clară de finanțare. Nicușor Dan s-a angajat să reducă evaziunea fiscală și să revizuiască companiile de stat ineficiente.
Investitorii estimează că vânzările forțate de către fonduri care nu pot deține datorii neperformante ar putea fi cuprinse între 10 și 20 de miliarde de euro în cazul unei retrogradări. Noul președinte și guvernul se confruntă cu presiunea imediată a negocierilor privind accesul la fondurile Uniunii Europene, care ar putea fi retrase fără un plan fiscal adecvat.
România a emis aproximativ 7 miliarde de euro din cele 15 miliarde de euro în obligațiuni internaționale planificate pentru acest an, ceea ce presupune restricții fiscale în comparație cu anul trecut. O nouă depreciere a leului ar agrava presiunile asupra finanțelor publice, având în vedere că o parte semnificativă a datoriei este denominată în euro. Pariurile pe termen lung indică un curs de 5,4 lei pentru un euro peste un an, comparativ cu 5,1 lei în prezent.
Investitorii și analiștii estimează că, după intervenția din această lună, Banca Națională mai are în rezervă aproximativ 65 de miliarde de euro, dar trebuie să acopere și importurile și plățile datoriei.
