Perspectiva sumbră a bugetului românesc, cunoscută de conducerea politică
Conducerea politică a României, reprezentată de președintele Klaus Iohannis, premierul Marcel Ciolacu și președintele Senatului, Nicolae Ciucă, a fost informată încă din august 2024 despre riscurile unui dezastru bugetar, conform unor documente „strict confidențiale”. Aceste informații au fost confirmate de fostul ministru de Finanțe, Marcel Boloș.
Documentele, care au fost trimise în regim confidențial către Președinție, Guvern și Senat, avertizau că publicarea lor ar fi generat o „criză de neîncredere” în capacitatea României de a-și plăti datoriile. Marcel Boloș a menționat că, în 2024, singurul care a trimis informări cu privire la situația bugetară a fost el, în timp ce întreaga clasă politică discuta despre menținerea impozitelor și taxelor.
Documentul intitulat „Riscuri bugetare pe anul 2024, luând în calcul execuția bugetului general consolidat pe primele 9 luni” avertiza asupra riscurilor ca România să intre în incapacitate de plată fără măsuri urgente de reducere a deficitului bugetar. Avertizările subliniau că lipsa acestor măsuri ar putea duce la o depășire a țintei asumate de deficit, cu consecințe severe asupra costului finanțării deficitului.
Europa Liberă a obținut șase documente oficiale, toate etichetate „strict confidențial”, care confirmau că liderii politici au fost informați între august și decembrie 2024 despre riscurile ca România să încheie anul cu un deficit bugetar mult mai mare decât cel prevăzut. Finanțele au subliniat că guvernul Ciolacu a majorat semnificativ pensiile și salariile, ceea ce ar putea complica situația financiară a țării.
La plecarea sa din funcția de ministru al Finanțelor pe 24 decembrie, Boloș a raportat un deficit bugetar de 8,43%, echivalentul a 148 de miliarde de lei, estimând că România va încheia anul cu un deficit de 9,3%, adică aproape 153 de miliarde de lei.
Într-o primă reacție la acuzațiile privind un posibil colaps economic, Marcel Ciolacu a negat riscurile de dezastru economic, caracterizând teoriile despre un „așa-zis dezastru economic” drept alarmiste. El a subliniat că execuțiile bugetare sunt publice și că oricine poate verifica modul în care au fost cheltuiți banii publici, subliniind că a acceptat critici în urma greșelilor sale, dar că România are nevoie de lideri capabili să continue dezvoltarea țării.
