Iuliana Scântei, judecătoare la CCR, explică anularea alegerilor prezidențiale din 2024
Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României (CCR) a decis anularea alegerilor prezidențiale, la doar două zile înainte de al doilea tur, programat pentru 8 decembrie. Primul tur, desfășurat pe 24 noiembrie, a fost câștigat de independentul Călin Georgescu, urmat de Elena Lasconi, candidata USR. Judecătoarea Iuliana Scântei, fostă parlamentară PNL și membră a CCR, a explicat motivele acestei decizii într-o dezbatere organizată la Festivalul de Film și Istorii Râșnov.
Responsabilitatea CCR și competența unică
Scântei a subliniat că CCR are o competență unică în ceea ce privește verificarea legalității procesului electoral prezidențial, în conformitate cu Constituția. Spre deosebire de alte alegeri, care sunt verificate de instanțele de judecată, scrutinul prezidențial este încredințat exclusiv CCR.
Observații personale asupra procesului electoral
Judecătoarea a menționat că, pentru a anula alegerile, trebuie să existe dovezi de fraudă semnificativă care să afecteze ordinea candidaților. Cu toate acestea, CCR a constatat că nu au existat fraude în ziua votării contestate de vreun competitor. Totuși, anularea a fost determinată de neregulile identificate în campania electorală, care au fost documentate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) în raportul său declasificat pe 4 decembrie.
Corectitudinea alegerilor și documentele CSAT
Scântei a explicat că corectitudinea alegerilor nu se referă doar la ziua votului, ci la întreaga perioadă electorală. CCR a considerat concluziile CSAT ca fiind veridice și a analizat impactul acestora asupra ordinii constituționale. Judecătoarea a subliniat că, dacă CCR nu ar fi acționat, ar fi validat un proces electoral care nu respecta legea.
Implicarea altor autorități
Scântei a menționat că CCR nu are competența de a verifica modul în care alte autorități ale statului își îndeplinesc atribuțiile. Ea a explicat că, după modificarea Legii pentru securitate națională, au apărut noi riscuri naționale, inclusiv războiul hibrid, iar constatările și dovezile în acest domeniu revin instituțiilor de apărare și siguranță națională.
Consecințe și reflecții finale
Judecătoarea a exprimat regretul că CCR nu a comunicat mai bine motivele anularii alegerilor și nu a solicitat scuze cetățenilor. De asemenea, a recunoscut că societatea s-a adaptat rapid la noile metode de campanie, în timp ce legislația națională nu a ținut pasul. În concluzie, anularea alegerilor a fost o măsură drastică, dar considerată necesară pentru a proteja ordinea constituțională.
