Japonia își consolidează capacitățile de apărare în contextul tensiunilor regionale
Japonia a decis să își întărească „capacitățile de contraatac” prin desfășurarea de rachete cu rază lungă de acțiune pe insula sudică Kyushu. Aceste rachete, care au o rază de acțiune de 1.000 de kilometri, vor putea viza ținte din Coreea de Nord și China. Această mișcare vine pe fondul creșterii tensiunilor în regiune și a incertitudinilor legate de garanțiile de securitate oferite de Statele Unite.
Armele, care sunt versiuni îmbunătățite ale rachetelor ghidate sol-navă de tip 12 ale Forțelor de Autoapărare Terestră din Japonia (GSDF), vor fi depozitate în baze militare deja existente. Aceste rachete vor avea rolul de a apăra lanțul de insule strategice, precum Okinawa. Cu toate acestea, plasarea rachetelor chiar pe Okinawa, aflată la doar 100 de kilometri de Taiwan, a fost considerată prea provocatoare.
Planul Japoniei de a desfășura aceste rachete poate fi interpretat ca o reacție la comentariile președintelui american Donald Trump din 6 martie, care a declarat că Tratatul de securitate SUA-Japonia, semnat pentru prima dată în 1951, este „nereciproc” și a sugerat că Japonia trebuie să își intensifice eforturile pentru a se apăra singură. Această schimbare de abordare poate semnala disponibilitatea Japoniei de a prelua mai multe responsabilități în domeniul apărării.
În contextul provocărilor din regiune, cum ar fi comportamentul amenințător al Coreei de Nord și retorica agresivă a Chinei cu privire la Taiwan, guvernul japonez își dorește să evite orice îndoieli cu privire la garanțiile de securitate americane. Totuși, există o îngrijorare tot mai mare în Japonia legată de dependența excesivă de SUA în domeniul securității. Constituția pacifistă a Japoniei, impusă de SUA după Al Doilea Război Mondial, limitează sever capacitatea țării de a se afirma militar. Această situație a generat dezbateri interne, având în vedere că se împlinesc 78 de ani de la intrarea în vigoare a acestei constituții.
Prim-ministrul Fumio Kishida a anunțat o creștere semnificativă a cheltuielilor militare în 2023, deși există îndoieli cu privire la modul în care administrația sa va putea susține financiar această expansiune. De asemenea, actualul prim-ministru Shigeru Ishiba a propus o versiune asiatică a NATO, care să permită o colaborare mai strânsă în domeniul apărării împotriva amenințărilor Coreei de Nord, Rusiei și Chinei.
O temă controversată rămâne opțiunea nucleară. În octombrie anul trecut, Ishiba a sugerat la Institutul Hudson că Japonia ar putea lua în considerare „împărțirea armelor nucleare cu America sau introducerea armelor nucleare în regiune”. Deși nu era încă președinte al partidului său la acel moment, observațiile sale reflectă o posibilă schimbare în gândirea strategică a Japoniei, având în vedere provocările actuale.
Publicul japonez, deocamdată, nu pare pregătit să susțină o astfel de schimbare drastică. Japonia a fost un susținător ferm al mișcării antinucleare încă din perioada postbelică, iar sondajele din 2019 au arătat că 75% dintre japonezi sprijină semnarea Tratatului privind interzicerea armelor nucleare (TPNW). Totuși, un studiu mai recent a sugerat că acest sprijin ar putea fi în scădere.
Desfășurarea rachetelor cu rază lungă de acțiune în Kyushu, fără proteste publice semnificative, indică o posibilă schimbare a stării de spirit în rândul populației japoneze. Dacă tensiunile din regiune vor continua să crească, iar retorica lui Trump va rămâne constantă, ar putea fi momentul pentru o reevaluare a opiniei publice privind opțiunile de apărare ale Japoniei.
