Analiza lui Kelemen Hunor asupra angajării răspunderii pentru pensiile magistraților
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a discutat despre riscurile asociate angajării răspunderii privind pensiile magistraților. El a subliniat că situația devine gravă dacă legea este contestată la Curtea Constituțională (CCR) și dacă aceasta o respinge, ceea ce ar putea genera probleme politice semnificative.
Instrumentul constituțional al angajării răspunderii
Kelemen Hunor a afirmat că angajarea răspunderii este un instrument constituțional valid, deși el personal nu preferă această modalitate. Totuși, a recunoscut că există momente și proiecte care pot justifica utilizarea acesteia. El a subliniat că toate guvernele au recurs la angajări în Parlament, iar proiectul referitor la pensiile magistraților nu este unul nou. Modificările aduse includ o perioadă de tranziție extinsă la 15 ani, comparativ cu 10 ani în versiunile anterioare, și așteptarea avizului CSM, având în vedere respingerea anterioară de către CCR.
Impactul întârzierilor și așteptarea motivării
Kelemen Hunor a menționat importanța motivării Curții pentru a înțelege motivele respingerii unui proiect. El a remarcat că au fost pierdute două săptămâni în așteptarea acestei motivări, ceea ce complică situația. Liderul UDMR a reiterat că, dacă legea este atacată din nou la CCR și aceasta o respinge, va apărea o problemă politică considerabilă.
Negocierile cu magistrații
În ceea ce privește negocierile cu magistrații, Kelemen Hunor a indicat că s-a discutat despre oportunitatea de a începe discuțiile înainte de motivare, dar majoritatea coaliției a decis să aștepte. El a menționat că, pentru a ajunge la un compromis, ambele părți trebuie să fie dispuse să cedeze. Guvernul a propus o perioadă de tranziție de 15 ani, iar discuțiile au fost complicate de dezacordurile magistraților privind plafonarea pensiilor la 70% din venitul net.
Posibilitatea atacării legii la CCR
Kelemen Hunor a exprimat îngrijorarea că magistrații ar putea decide să conteste legea la CCR, având în vedere că nu au fost de acord cu modificările anterioare. El a sugerat că presiunea din partea instanțelor ar putea influența decizia magistraților de a nu ataca legea, dar a subliniat că șansele ca aceasta să fie contestată sunt mari.
În concluzie, angajarea răspunderii pe pensiile magistraților reprezintă o problemă delicată, cu implicații politice semnificative, iar riscurile de contestare la CCR ar putea genera efecte negative asupra stabilității legislative în România.
