Kremlinul reacționează la cererile lui Trump privind avansarea spre pace în Ucraina
Kremlinul a declarat că discuțiile cu echipa președintelui american Donald Trump pe tema Ucrainei decurg „foarte bine”, dar este prea devreme pentru a aștepta rezultate imediate din cauza deteriorării relațiilor bilaterale în timpul mandatului predecesorului său, Joe Biden.
Trump, care își dorește să fie amintit drept un pacificator, a subliniat că vrea să pună capăt „băii de sânge” provocate de războiul din Ucraina, care a intrat în al treilea an. Conflictul este perceput de administrația sa ca fiind unul de tip proxy între SUA și Rusia, o poziție similară cu cea susținută de Moscova.
După întâlnirea emisarului său special, Steve Witkoff, cu președintele Vladimir Putin, Trump a declarat că tratativele pentru încheierea războiului „s-ar putea să meargă OK”, dar a avertizat că „există un punct în care ori acționezi, ori taci.”
Purătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că „totul merge foarte bine” în ceea ce privește discuțiile, însă a subliniat că este imposibil să se aștepte rezultate imediate din cauza pagubelor aduse relațiilor bilaterale în timpul administrației Biden.
Invazia Rusiei în Ucraina, începută în februarie 2022, a generat cea mai gravă confruntare dintre Moscova și Occident de la criza rachetelor din Cuba din 1962. Vineri, Steve Witkoff s-a întâlnit cu Vladimir Putin la Sankt Petersburg pentru a discuta despre un posibil acord de pace, iar discuțiile au durat peste patru ore.
Când a fost întrebat dacă o întâlnire între Putin și Trump este din ce în ce mai aproape, Peskov a răspuns că cele două părți „merg împreună pe acest drum cu răbdare”, adăugând că restabilirea relațiilor necesită „multă muncă serioasă și migăloasă”.
În prezent, liderii europeni și Ucraina descriu invazia Rusiei ca o acaparare de teritoriu în stil imperial, cerând înfrângerea Rusiei pe câmpul de luptă, în condițiile în care forțele ruse controlează aproape o cincime din teritoriul ucrainean. Putin prezintă războiul din Ucraina ca parte a unei confruntări mai ample cu un Occident în declin, pe care îl acuză că a umilit Rusia după căderea Zidului Berlinului prin extinderea NATO și pătrunderea în sfera de influență a Moscovei.
