Impactul fraudei cu TVA asupra resurselor financiare ale cetățenilor
Laura Codruța Kovesi, șefa Parchetului European (EPPO), a atras atenția asupra fraudei cu TVA, subliniind că aceasta reprezintă o problemă gravă pentru bugetele statelor membre ale Uniunii Europene, care suferă prejudicii de 50 de miliarde de euro anual. În România, frauda cu TVA contribuie la un deficit de colectare de aproape 9 miliarde de euro pe an.
Kovesi a declarat, în cadrul interviurilor Digi24.ro, că fenomenul fraudei cu TVA nu a fost o prioritate pentru statele membre, deși efectele sale se simt în mod indirect în viața cotidiană a cetățenilor. „Dacă vrem mai mulți bani la buget, haideți să reducem frauda cu TVA. Tot ce e TVA intră în bugetul național, taxele vamale intră în bugetul UE. Banii care sunt fraudă cu TVA ies din bugetul cetățenilor”, a afirmat ea.
Laura Codruța Kovesi a explicat că frauda cu TVA afectează toată lumea, chiar dacă nu se resimte direct. „Dacă cineva vă fură portofelul, simțiți că nu mai aveți bani. Cineva vă lovește, simțiți durerea. La frauda cu TVA simțiți ceva? Nu. Dar ne afectează pe toți”, a spus Kovesi.
Studii de caz relevante
Un exemplu concret menționat de Kovesi se referă la un caz al Parchetului European legat de importul de mașini second-hand din SUA. Acestea erau reparate în Lituania și vândute în diverse state membre cu facturi false, ceea ce ducea la neplata TVA. În astfel de cazuri, clienții cumpărau mașini care nu aveau echipamente de siguranță adecvate, precum airbag-uri, afectând astfel siguranța acestora.
Un alt caz semnificativ este Operațiunea Admiral, în care EPPO a destructurat o rețea de fraudă cu TVA ce opera în mai multe țări europene. Prejudiciul estimat a fost de 2.2 miliarde de euro din TVA nedeclarat pe tranzacții de produse electronice. Schema de fraudă, numită „carusel”, implica vânzarea fictivă de bunuri între firme din diferite țări pentru a evita plata TVA.
Kovesi a menționat și o rețea criminală formată din 59 de membri și 13 companii, activă în domeniul comerțului de carburant, care a generat un prejudiciu de aproximativ 260 de milioane de euro prin neplata TVA. Această rețea a profitat de regimul de decontare a TVA și a distorsionat piața italiană, iar o parte din profituri au fost „spălate” prin conturi bancare din România și Ungaria.
Aceste cazuri subliniază gravitatea și amploarea problemei fraudei cu TVA, evidențiind impactul negativ asupra bugetelor naționale și, implicit, asupra cetățenilor.
