Ministerul Justiției clarifică situația chiriilor magistraților
Ministerul Justiției a emis un comunicat de presă în care reacționează la informațiile apărute în mass-media referitoare la chiriile mici plătite de magistrați. Aceștia plătesc sume cuprinse între 60 și 197 de lei pentru locuințele de serviciu din centrul Capitalei. Ministerul a confirmat că actul normativ care reglementează aceste chirii nu a fost actualizat din 2007.
Contextul legal al locuințelor de serviciu
Conform reglementărilor legale, judecătorii, procurorii, personalul asimilat și magistrații asistenți au dreptul la locuințe de serviciu. Ministerul Justiției a subliniat că persoanele care au încheiat contracte de închiriere înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 303/2022 își mențin drepturile locative pe tot parcursul vieții. În cazul pensionării, titularul contractului și soțul/soția acestuia își păstrează, de asemenea, drepturile locative.
În schimb, pentru contractele de închiriere încheiate după 2022, drepturile locative nu se mai mențin după încetarea raporturilor de serviciu prin pensionare.
Aspecte legate de cuantumul chiriilor
Ministerul Justiției a explicat că modul de calcul al chiriilor se bazează pe Hotărârea Guvernului nr. 310/2007, care stabilește tariful de bază în funcție de suprafața locuinței. Ministerul a subliniat că nu este inițiatorul acestui act normativ, dar va informa inițiatorii despre necesitatea actualizării chiriilor, dat fiind că acestea nu au fost revizuite din 2007.
Numărul de beneficiari și sumele plătite
În prezent, 81 de persoane, incluzând foști și actuali magistrați, avocați și notari, beneficiază de locuințe de serviciu ale Ministerului Justiției, plătind chirii între 60 și 197 de lei. Dintre acestea, 15 persoane plătesc suma maximă de 197 de lei, 13 plătesc 194 de lei, iar 12 plătesc suma minimă de 60 de lei. Ministerul Justiției a refuzat să divulge identitatea acestor persoane, invocând protecția datelor cu caracter personal.
Analiza legislației în vigoare
Ministerul Justiției a anunțat că analizează legislația actuală referitoare la situațiile locative pentru a identifica inițiative care să adapteze normele la exigențele actuale, în limita competențelor sale.
În concluzie, actualizarea normelor privind chiriile magistraților ar putea avea un impact semnificativ asupra condițiilor de locuire și drepturilor locative ale acestora, subliniind necesitatea unei revizuiri legislative în acest domeniu.
