Decizia de doborâre a dronelor și avioanelor neautorizate
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a anunțat completarea cadrului metodologic pentru aplicarea legislației referitoare la doborârea dronelor și avioanelor care încalcă spațiul aerian românesc. În urma ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), oficialul a subliniat că, în cazul dronelor, decizia de doborâre revine comandantului misiunii, în timp ce, pentru aeronavele civile, ministrul are ultimul cuvânt.
Cadrul legislativ și procedurile de intervenție
Moșteanu a detaliat că discuțiile din cadrul CSAT au vizat două proiecte importante legate de legea 73 din 2025, care reglementează intervenția asupra aeronavelor neautorizate. Legea a fost aprobată de Parlament în primăvară și a intrat în vigoare pe 19 mai. La 10 zile după numirea sa ca ministru, Moșteanu a aprobat un ordin care stabilește procedurile și linia de comandă pentru intervenția împotriva dronelor. De asemenea, s-au completat metodologiile pentru protecția obiectivelor sensibile.
Obiectivele de apărare și măsurile de protecție
Ministrul a menționat că toate instituțiile din Sistemul Național de Apărare dispun de o listă de obiective care necesită protecție, listă ce se actualizează în funcție de realitate. Aceste obiective pot include locații temporare, cum ar fi evenimente cu lideri de stat, unde măsurile de securitate sunt amplificate.
Procedurile de intervenție și responsabilitățile
Legea prevede un cadru general pentru capacitățile tehnice de intervenție, care implică trei pași: identificarea, bruierea și intervenția. În cazul dronelor, decizia de doborâre revine comandantului misiunii, iar pentru aeronavele militare, procedura este coordonată conform regulilor NATO. În cazul aeronavelor civile care nu se identifică, decizia de doborâre rămâne în responsabilitatea ministrului, având în vedere implicațiile politice ale unei astfel de acțiuni.
Contextul istoric și implicațiile deciziilor
Moșteanu a subliniat că această reglementare a fost influențată de evenimentele din 11 septembrie, care au schimbat radical percepția asupra securității aviatice. Deciziile de intervenție în cazurile aeronavelor civile se bazează pe riscurile potențiale și pe necesitatea de a preveni situații extreme, cum ar fi atacurile teroriste.
Concluzie
Modificările legislative și procedurale anunțate de ministrul Apărării reflectă o adaptare a României la noile provocări de securitate și la necesitatea de a proteja spațiul aerian național împotriva amenințărilor emergente, consolidând astfel capacitatea de reacție a autorităților competente.
