Decizia piloților români de a nu doborî drona rusă
Căpitanul-comandor în rezervă Laurențiu Buzenchi, pilot cu 3.700 de ore de zbor, a explicat motivele pentru care piloții români nu au acționat împotriva dronei ruse care a pătruns în spațiul aerian românesc, în contrast cu colegii polonezi. El a subliniat că o astfel de decizie nu poate fi luată fără o identificare clară a țintei, menționând riscurile potențiale, cum ar fi posibilitatea ca drona să transporte un agent biologic periculos.
Capabilitățile ucrainene în contracararea dronelor
Buzenchi a evidențiat că ucrainenii sunt cei mai avansați în contracararea dronelor, având la dispoziție „drone vânător”, care oferă o soluție mai eficientă în cazuri similare. Costurile pentru aceste drone sunt relativ mici comparativ cu cele necesare pentru rachete, care variază între 35.000 și 600.000 de euro.
Complexitatea unui atac masiv cu drone
El a adăugat că un atac cu un număr mare de drone, de 400-500, ar complica considerabil deciziile de interceptare. Întrebarea retorică a fost: „Pe care le alegi?”
Controlul asupra dronei ruse
Referitor la siguranța doborârii dronei, Buzenchi a afirmat că aceasta nu ar fi fost neapărat periculoasă, dar a confirmat că drona a fost mereu sub observație. El a sugerat că acțiunile Rusiei ar putea avea scopul de a testa vigilența României și de a verifica resursele de contracarare, care sunt limitate. Buzenchi a explicat că, de obicei, un stat își aprovizionează stocurile de muniție pentru perioade de pace, iar menținerea unor cantități mari de muniție poate fi o investiție neracională, având în vedere termenul de valabilitate al acestora.
Concluzie
Decizia piloților români de a nu doborî drona rusă reflectă o strategie precaută în gestionarea riscurilor potențiale și subliniază importanța unei identificări corecte a amenințărilor în contextul securității naționale.
