Moldova lărgește investigația unei rețele proruse după arestarea șefei Găgăuziei
Autoritățile de la Chișinău au extins o investigație asupra finanțării unei grupări proruse interzise, la două zile după reținerea liderei minorității etnice găgăuze pro-Moscova, Evghenia Guțul. Reținerea acesteia pe aeroportul din Chișinău a tensionat și mai mult relațiile dintre Moldova și Moscova. Guțul urmează să primească în curând sentința într-un dosar penal pentru corupție, legat de finanțarea unui bloc electoral prorus, condus de un magnat în exil, dat în urmărire de autoritățile de la Chișinău.
Evghenia Guțul este o apropiată a oligarhului fugar prorus Ilan Șor, fiind acuzată de „complicitate la finanțare ilegală a partidului politic” Șor. Potrivit Procuraturii Anticorupție (PA) de la Chișinău, Guțul și Svetlana Popan, secretara din cadrul Oficiului Central al fostului Partid Politic „Șor”, sunt acuzate de complicitate la finanțarea ilegală a partidului și a unui concurent electoral din partea unui „grup criminal organizat”.
Între 2019-2022, Guțul a fost secretară în cadrul Departamentului de Monitorizare, Planificare și Control al fostului Partid „Șor”, care a fost scos în afara legii, și este acuzată că a participat la introducerea sistematică de bani negri în Republica Moldova. Sumele proveneau dintr-un grup criminal organizat, în principal din Rusia, prin călătorii rapide, iar acești bani au fost utilizați pentru activitatea partidului lui Ilan Șor.
Rusia a denunțat arestarea lui Guțul. Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a afirmat că Moldova „copiază” România, sugerând că „democrația a fost călcată în picioare”. În replică, Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a declarat că Kremlinul nu ar trebui să ofere lecții de democrație.
Guțul a solicitat președintelui rus Vladimir Putin să intervină pentru eliberarea sa. Găgăuzia, o regiune cu o populație de 140.000 de oameni, este dominată de etnici turci care doresc relații strânse cu Rusia și au avut relații dificile cu autoritățile centrale din Moldova după obținerea independenței în 1991.
Președintele Parlamentului din Moldova, Igor Grosu, a respins comentariile Rusiei, afirmând că autoritățile legitime ale țării își fac treaba. Grosu a subliniat că toate procesele, inclusiv cele judiciare, sunt o chestiune internă a Republicii Moldova, adăugând că Rusia nu ar trebui să se amestece în afacerile moldovenești.
Un tribunal din Chișinău a amânat decizia asupra unei cereri a Parchetului de a extinde detenția lui Guțul, iar procurorii investighează posibilitatea ca aceasta să fi încercat să scape de urmărirea penală. Un alt politician prorus, Alexei Lungu, a fost oprit pe aeroportul din Chișinău și nu a putut părăsi țara în legătură cu această investigație. Alți doi parlamentari proruşi, acuzați de corupție, au dispărut recent, iar poliția a considerat că cel puțin unul dintre ei s-ar ascunde în ambasada rusă.
Toți cei suspectați sau care se confruntă cu punerea sub acuzare sunt asociați ai magnatului fugar prorus Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare pentru dispariția a unui miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc. Autoritățile din Moldova susțin că el a trimis ilegal fonduri în țară pentru a influența alegerile și a facilita alegerea unor parlamentari proruşi în scrutinul ce va avea loc mai târziu în acest an.
Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, conduce eforturile de aderare a țării la Uniunea Europeană și nu a recunoscut alegerea lui Evghenia Guțul ca başcană în alegerile din 2023. Sandu a denunțat invadarea Ucrainei și a acuzat Kremlinul că încearcă să o înlăture de la putere. Rusia a ridicat problema detenției lui Guțul la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, subliniind instabilitatea din regiune și solicitând conștientizarea membrilor Consiliului față de această situație. Ambasadorul Republicii Moldova la ONU a declarat că detenția lui Guțul nu are legătură cu rolul ei politic, acuzând-o de implicare într-o organizație criminală.
