Moody’s Analytics: România trebuie să intervină rapid pentru a grăbi tăierile bugetare
Războiul comercial declanşat de Donald Trump afectează perspectivele de creştere în România, Ungaria şi Republica Cehă, în condiţiile în care deficitele bugetare din Polonia şi România ating deja cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană. Moody’s Analytics subliniază că România ar trebui să acţioneze „foarte urgent” pentru a accelera reducerile bugetare.
Europa Centrală se confruntă cu un spaţiu fiscal limitat pentru a compensa impactul economic al tarifelor, având în vedere nivelurile ridicate ale deficitului în majoritatea ţărilor din regiune, care depind de exporturi. Aceste țări trebuie să găsească noi motoare de creştere pe fondul unei încetiniri a economiei mondiale.
Exporturile directe către SUA sunt reduse, dar Europa Centrală rămâne una dintre cele mai dependente regiuni de comerţ din Uniunea Europeană, cu exporturile de bunuri ca pondere din producţie variind de la 75,5% în Slovacia la 39,4% în Polonia, toate depăşind media UE de 34,2%.
Tarifele impuse au afectat perspectivele pentru întreaga Europă, crescând riscurile de recesiune. Gaurav Ganguly, şeful departamentului EMEA Economic Research de la Moody’s Analytics, a declarat că este esenţial pentru aceste ţări să găsească noi pieţe de export, parteneri comerciali și noi motoare de creştere, cum ar fi promovarea exporturilor, noi alianţe comerciale, dezvoltarea de noi industrii sau atragerea de investiţii străine.
Ganguly a avertizat că mediul politic şi tarifar creează probleme structurale mari pentru creştere. El a subliniat că, dacă aceste ţări nu abordează această problemă, se vor confrunta cu dificultăţi pe termen mediu.
Războiul din Ucraina, creşterea cheltuielilor de apărare şi alegerile au contribuit la creşterea împrumuturilor în Europa Centrală, iar Polonia şi România, cele mai mari economii din regiune, au înregistrat anul trecut cele mai mari deficite bugetare din UE-27. Ganguly a menţionat rigiditatea cheltuielilor în Polonia, ceea ce pune presiune asupra eforturilor de consolidare fiscală.
În timp ce nivelurile de îndatorare în Polonia şi România sunt sub media UE, costurile datoriei Poloniei ca procent din producţie s-au dublat din 2021, iar factura dobânzilor din România a crescut la 2,3% din PIB. Ganguly a exprimat o îngrijorare mai mare pentru România, unde deficitul a crescut la 9,3% din PIB anul trecut, depăşind chiar şi nivelul din pandemia de COVID-19.
Cifrele din primul trimestru arată că decalajul se adânceşte pe baza anuală, iar Ganguly a avertizat că, dacă guvernul nu acţionează urgent pentru consolidarea fiscală, deficitul bugetar va continua să se înrăutăţească în 2025 şi 2026, estimările fiind de 8,4% din PIB în acest an şi 7,1% în 2026.
Contrar acestui trend, Ungaria a reuşit să îşi reducă deficitul anul trecut, în ciuda celei mai mari facturi la dobânzi din UE, dar guvernul continuă reducerile impozitului pe venit înainte de alegerile din 2026, chiar şi în contextul riscurilor pentru creştere şi a inflaţiei ridicate.
