Moody’s revizuiește perspectiva României, înăsprind tonul
Agenţia de evaluare financiară Moody’s Ratings a confirmat, vineri, ratingul României la „Baa3”, dar a modificat perspectiva asociată ratingului la „negativă”, de la „stabilă”. Decizia de a schimba perspectiva reflectă riscul ca, în absenţa unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală, soliditatea fiscală a României să slăbească semnificativ în următorii ani.
Conform scenariului de bază al Moody’s, deficitul fiscal al României va rămâne ridicat, estimându-se un nivel de 7,7% din PIB în 2025, cu o îmbunătăţire graduală ulterioară. Aceasta va duce la o povară a datoriei guvernamentale de 68,5% din PIB în 2028. În lipsa unei îmbunătăţiri semnificative a perspectivei fiscale, există riscul ca profilul de credit al României să se deterioreze comparativ cu alte ţări cu rating „Baa3”.
Confirmarea ratingului „Baa3” reflectă mărimea şi potenţialul de creştere moderat al economiei României, însă profilul de credit este constrâns de vulnerabilitatea ridicată la evenimente de risc, în special din cauza expunerii la riscurile geopolitice generate de războiul din Ucraina.
Moody’s estimează că deficitul fiscal va scădea de la 8,7% din PIB în 2024, dar va rămâne ridicat la 7,7% în 2025, îmbunătăţirea fiind treptată. Aceasta, împreună cu o revizuire în jos a prognozelor de creştere, va duce la o creştere rapidă a poverii datoriei guvernamentale, ajungând la 59,3% din PIB la finele lui 2025 și 62,7% la finele lui 2026, comparativ cu 48,9% la finele lui 2023.
Reducerea deficitului şi limitarea creşterii datoriei guvernamentale vor necesita, cel mai probabil, adoptarea de noi măsuri de consolidare fiscală. România s-a angajat să implementeze o reformă fiscală majoră în cadrul PNRR, care ar putea contribui la îmbunătăţirea previziunilor referitoare la deficit şi datorie, însă această reformă întâmpină întârzieri semnificative, iar detaliile măsurilor de creștere a veniturilor ar putea fi publicate doar după alegerile prezidenţiale din luna mai.
Agenţia de evaluare menţionează că perspectiva de rating ar putea reveni la „stabilă” dacă indicatorii privind povara datoriei şi accesibilitatea datoriei se deteriorează semnificativ mai puţin decât estimările actuale. Totuşi, acest lucru ar necesita adoptarea de măsuri suplimentare de consolidare fiscală şi îmbunătăţirea disciplinei cheltuielilor.
În schimb, ratingul României ar putea fi coborât dacă Executivul nu va reuşi să implementeze o consolidare fiscală semnificativă în următorii ani, iar un eventual eşec în adoptarea de noi măsuri de consolidare fiscală, împreună cu progrese limitate în managementul politicii fiscale, ar putea înrăutăţi situaţia. De asemenea, o creştere semnificativă a riscurilor geopolitice din cauza războiului din Ucraina ar putea exercita presiuni negative asupra ratingului.
Moody’s era singura dintre cele trei mari agenţii de rating care avea o perspectivă „stabilă” asociată ratingului suveran al României, în timp ce Fitch Ratings şi S&P Global Ratings au deja o perspectivă „negativă”, ceea ce plasează România la un pas de un rating din categoria „junk” (nerecomandat pentru investiţii).
