Moțiunea de cenzură AUR împotriva Guvernului Bolojan
Moțiunea de cenzură depusă de parlamentarii AUR împotriva Executivului, intitulată „Au ruinat țara și acum îi obligă pe români să achite nota de plată – afară cu Guvernul ipocrit”, a fost citită joi în plenul Parlamentului, într-o sală aproape goală. Președintele AUR, George Simion, și lidera POT, Anamaria Gavrilă, nu au fost prezenți în momentul citirii moțiunii de către deputatul AUR, Petrișor Peiu.
Contextul moțiunii
Opoziția a inițiat acest demers după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea pe primul pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar. Sesiunea extraordinară a Parlamentului s-a prelungit până pe 14 iulie, când va fi dezbătută și votată moțiunea, semnată de parlamentarii AUR, S.O.S. România, POT și neafiliați.
Argumentele moțiunii
Semnatarii moțiunii susțin că Guvernul a „uzurpat puterea legitimă și a batjocorit voința de reprezentare a poporului român” și că trebuie să dispară împreună cu aparatul său de propagandă. Moțiunea face referire la măsurile luate de guvernele din perioada 2019 până în prezent, acuzându-le de proastă guvernare și risipă. Inițiatorii afirmă că actualii guvernanți „au servit un nou pachet de creșteri fiscale” pentru a-și menține cheltuielile necontrolate.
Critica măsurilor fiscale
Moțiunea critică măsurile fiscale propuse de Guvern, inclusiv introducerea a două cote de TVA de 11% și 21%, majorarea accizelor pentru alcool, carburanți și țigări, precum și introducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensionarii cu pensii de peste 3.000 de lei. Aceste măsuri sunt considerate de semnatarii moțiunii un „șoc economic” impus fără transparență sau consultare.
Consecințele votului
Dacă moțiunea de cenzură va primi votul majorității deputaților și senatorilor, Guvernul Bolojan va fi demis. În caz contrar, proiectul pe care Executivul și-a asumat răspunderea va fi adoptat.
Moțiunea de cenzură depusă de AUR reflectă tensiunile politice actuale și nemulțumirile legate de gestionarea economică a țării, având potențialul de a schimba echilibrul puterii în Parlament.
