Motivele întârzierii mesajului de condoleanțe al Chinei la trecerea în neființă a Papei Francisc
După moartea Papei Francisc, reacția Chinei a fost întârziată, în condițiile în care guvernul chinez, un stat oficial ateu cu milioane de catolici, a avut o relație complexă cu Vaticanul. Decesul papei reprezintă o pierdere pentru Beijing, având în vedere că Francisc a reușit să apropie Vaticanul de conducerea Partidului Comunist din China mai mult decât orice alt papă anterior.
Media chineză, controlată de stat, a reacționat cu o știre scurtă privind decesul pontifului, iar guvernul chinez a transmis condoleanțe aproape 24 de ore mai târziu, în timpul unei conferințe de presă organizate de Ministerul de Externe. Purtătorul de cuvânt al ministerului, Guo Jiakun, a declarat: „În ultimii ani, China și Vaticanul au menținut contacte constructive și s-au angajat în schimburi benefice. Partea chineză este dispusă să lucreze împreună cu Vaticanul pentru a promova îmbunătățirea continuă a relațiilor China-Vatican.”
Răspunsul minimalist al Chinei subliniază sensibilitatea legăturilor dintre Partidul Comunist și Sfântul Scaun. Vaticanul nu are relații diplomatice formale cu China din 1951, când regimul comunist a rupt legăturile și l-a expulzat pe nunțiul papal. De asemenea, Vaticanul este printre puținele state care recunosc suveranitatea Taiwanului, un subiect delicat pentru Beijing.
Președintele Taiwanului, Lai Ching-te, a transmis condoleanțe în numele poporului din Taiwan, iar Ministerul de Externe al insulei a anunțat că va avea un trimis la înmormântarea pontifului. Această loialitate diplomatică față de Taiwan rămâne un punct de tensiune pentru Beijing, care s-a certat cu Vaticanul timp de decenii în privința numirii episcopilor catolici în China.
Papa Francisc a încercat să abordeze această problemă printr-un acord de referință cu guvernul chinez, având ca scop îmbunătățirea relațiilor. Partidul Comunist exercită un control strict asupra religiei, permițând închinarea doar în bisericile controlate de stat, iar catolicii din China, estimați la aproximativ 10 milioane, sunt împărțiți între o biserică de stat și una subterană loială Vaticanului.
În 2018, Beijingul și Vaticanul au ajuns la un acord istoric pentru a rezolva problema numirii episcopilor, detaliile acestui acord fiind păstrate confidențiale. Deși Vaticanul susține că acordul dă rezultate și că speră să deschidă un birou permanent în China, criticii se întreabă de ce Biserica Catolică ar colabora cu un guvern care a restrâns libertatea religioasă.
În 2023, Papa Francisc, care nu a vizitat niciodată China, a fost autorizat să zboare deasupra spațiului aerian chinez și a transmis în mod public mesaje de bunăvoință către poporul chinez. Catolicii chinezi îl vor aminti ca fiind primul papă care a efectuat o astfel de acțiune.
