Motoare chinezești pentru dronele rusești
Motoare fabricate în China sunt transportate în secret către un producător de drone de stat din Rusia, fiind etichetate ca „unități de refrigerare industrială” pentru a evita sancțiunile occidentale. Aceste livrări au fost identificate de trei oficiali europeni din domeniul securității și de documentele analizate de Reuters.
Creșterea producției de drone Garpiya-A1
Livrările de motoare au permis producătorului rus de arme IEMZ Kupol să-și mărească producția de drone de atac Garpiya-A1, în ciuda sancțiunilor impuse în octombrie de SUA și UE. Un document intern al Kupol arată că acesta a semnat un contract cu Ministerul Apărării rus pentru a produce peste 6.000 de drone Garpiya în acest an, comparativ cu 2.000 în 2024. Până în aprilie, peste 1.500 de drone fuseseră deja livrate.
Utilizarea dronelor în conflictul din Ucraina
Dronelor Garpiya, utilizate pentru atacuri asupra țintelor civile și militare din Ucraina, sunt folosite cu o frecvență de aproximativ 500 de unități pe lună, conform agenției de informații militare ucrainene. Această situație a generat îngrijorări în rândul oficialilor europeni, care au solicitat confidențialitate din cauza naturii sensibile a informațiilor.
Implicarea companiilor chineze în lanțul de aprovizionare
În urma sancțiunilor, compania chineză Beijing Xichao International Technology and Trade a început să furnizeze motoare L550E către Kupol. Aceasta include motoare produse de Xiamen Limbach Aviation Engine Co., care au fost deja sancționate de SUA și UE. Documentele de transport arată că motoarele au fost expediate de Xichao către o firmă rusă numită SMP-138, care le-a redirecționat către o altă companie rusă, LIBSS.
Strategia de evitare a sancțiunilor
Un contract între LIBSS și Kupol stipulează că motoarele vor fi descrise ca unități de răcire în documentele de transport pentru a evita alertarea autorităților chineze. Transportul acestora a fost realizat de Sichuan Airlines și China Southern Airlines, începând din octombrie.
Reacții internaționale și poziția Chinei
Ministerul chinez de externe a afirmat că nu are cunoștință despre exportul de piese pentru Garpiya și că a controlat vânzările externe de produse cu dublă utilizare conform legislației interne și obligațiilor internaționale. De asemenea, China a reiterat că nu a furnizat arme letale niciuneia dintre părțile implicate în conflictul din Ucraina.
Concluzie
Sprijinul chinez pentru producția de drone de atac rusești ridică semne de întrebare cu privire la implicațiile geopolitice și la securitatea europeană, având potențialul de a exacerba tensiunile internaționale în contextul războiului din Ucraina.
