NATO majorează bugetele de apărare până la 5% din PIB, cu excepția Spaniei
Statele membre ale NATO, reunite la un summit la Haga, au convenit asupra creșterii treptate a cheltuielilor de apărare până la 5% din PIB până în anul 2035. Această decizie a fost luată după ce Spania a obținut o excepție de la această propunere, formulată de secretarul general al Alianței, Mark Rutte.
Negociatorii celor 32 de state membre ale NATO au finalizat un acord care va fi semnat la summit, permițând o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru înarmare, dar ținând cont de obiecțiile exprimate de Spania. Acordul prevede creșterea de la 2% din PIB la 3,5% din PIB pentru cheltuieli strict militare și 1,5% din PIB pentru cheltuieli de securitate într-un sens mai larg, conform propunerii lui Mark Rutte.
Premierul spaniol, Pedro Sanchez, care a refuzat propunerea inițială, a declarat că Spania va aloca apărării 2,1% din PIB, considerând că acest nivel este suficient pentru a-și îndeplini obligațiile față de NATO. Sanchez a descris obiectivul de 5% din PIB pentru apărare ca fiind „disproporționat, nenecesar” și incompatibil cu asigurarea prestațiilor sociale.
În trecut, președintele american Donald Trump le-a cerut membrilor europeni ai NATO să-și crească bugetele de apărare la 5% din PIB, un angajament pe care doar 9 din cele 32 de state membre l-au atins până acum. Mark Rutte a propus ca liderii statelor membre să accepte creșterea bugetelor la 5% din PIB, defalcat în 3,5% pentru apărare și 1,5% pentru investiții în sectoare conexe, cum ar fi infrastructura și apărarea cibernetică.
Rutte a subliniat că, spre deosebire de acordul din 2014, când s-a stabilit o creștere treptată a bugetelor până la 2% din PIB într-un orizont de timp de 10 ani, obiectivul actual este de a se angaja asupra unor „planuri anuale” pentru a asigura atingerea noului obiectiv de 5%. El a declarat că nu există o lipsă de fonduri pentru înarmare și a cerut liderilor să explice acest lucru cetățenilor lor.
