NATO își îmbunătățește strategia de apărare, inspirându-se din experiențele Ucrainei în fața atacurilor cu drone rusești
NATO a desfășurat cel mai amplu exercițiu de apărare antiaeriană din Europa, bazându-se pe lecțiile învățate din utilizarea dronelor în războiul din Ucraina. Experții militari au subliniat că utilizarea dronelor a schimbat fața războiului modern. Suedia și Finlanda, noi membre ale Alianței Atlantice, au participat pentru prima dată la „Joint Project Optic Windmill”, un exercițiu virtual bienal de 10 zile, implicând 15 state, destinat testării reacției NATO la atacurile cu rachete și drone.
Generalul Peter Gielen, comandantul șef al exercițiului, a declarat: „Nu ne-am confruntat niciodată cu atâtea amenințări câte constatăm acum pe câmpul de luptă”. Acesta a explicat că au învățat de la ucraineni cum să reacționeze la aceste provocări, punând o atenție deosebită dronelor în cadrul exercițiului. Drona explozivă Shahed, de concepție iraniană, utilizată de Rusia în Ucraina, a fost integrată în manevre.
Ofițerii anonimi au confirmat că exercițiul a inclus aspecte precum urmărirea traiectoriilor dronelor către o țintă. Generalul Gielen a subliniat importanța informațiilor din Ucraina pentru formarea personalului care trebuie să reacționeze la acest tip de amenințări, afirmând: „Prin urmare, urmărim îndeaproape ce se întâmplă în Ucraina, preluăm informații și ne străduim să le integrăm cât mai repede în exerciții precum acesta”.
Circa 700 de soldați, inclusiv britanici și americani, au participat la operațiunea de antrenament. Scenariul a inclus tranziția de la pace la război deschis, precum și amenințări chimice, biologice, radiologice și nucleare. Unul dintre obiectivele principale a fost integrarea tuturor tehnologiilor și sistemelor pentru a contracara eficient orice amenințare.
Exercițiul vine în contextul schimbării direcției SUA în relațiile cu Europa, după ce președintele Donald Trump a pus sub semnul întrebării rolul central al țării în NATO. Generalul Gielen a menționat că acest lucru a servit ca un „semnal de alarmă pentru Europa”, adăugând că este necesară o investiție mai mare în armată, în special în apărarea antiaeriană.
