Nicușor Dan contestă la CCR legea privind organizațiile fasciste și legionare
Președintele României, Nicușor Dan, a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) pe 10 iulie 2025, contestând legea recent adoptată de Senat care interzice susținerea organizațiilor fasciste, rasiste sau xenofobe. Legea, care prevede pedepse de până la 10 ani de detenție, va fi dezbătută de CCR pe 17 iulie 2025.
Argumentele sesizării
În sesizarea adresată CCR, Administrația Prezidențială menționează că orice acțiune a statului referitoare la această polarizare ar putea crește tensiunea socială și neîncrederea în autorități. Nicușor Dan susține că legea a fost adoptată cu încălcarea unor norme și principii constituționale, inclusiv articolul 1, alineatele (3) și (5), și articolul 20 din Constituție.
Un aspect important al legii este extinderea sferei organizațiilor interzise la cele cu caracter legionar. Președintele subliniază că noțiunea de legionar nu este definită în mod clar în textul legislativ, ceea ce ar putea duce la ambiguități în aplicarea legii. Aceasta lasă loc pentru interpretări arbitrare din partea organelor judiciare, generând o practică neunitară și instabilitate juridică.
Definiții neclare și riscuri legale
Criticile aduse de președinte se concentrează și pe lipsa de claritate a termenilor utilizați, cum ar fi fascist, legionar, rasist și xenofob, ceea ce ridică probleme de constituționalitate. De asemenea, el subliniază că materialele ce conțin idei fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe nu sunt definite suficient, ceea ce poate conduce la sancțiuni penale severe fără o clarificare prealabilă a conținutului incriminat.
Contestația partidelor de opoziție
Legea a fost contestată și de partidele din opoziție, AUR, SOS România și POT, care au semnalat că aceasta ar putea alimenta un antisemitism artificial și ar încălca drepturile fundamentale, precum libertatea de conștiință și libertatea de exprimare. Aceste partide au argumentat că modificările aduse de lege contravin Constituției României și tratatelor internaționale privind drepturile omului.
Concluzie
Contestațiile aduse de președintele Nicușor Dan și de partidele de opoziție subliniază incertitudinile legale și riscurile sociale asociate cu noua lege, care ar putea avea implicații semnificative asupra libertăților individuale și asupra stabilității juridice în România.
