Legea privind combaterea discursului instigator la ură
Legea pentru combaterea discursului instigator la ură a trecut de Senat fără modificări, în ciuda cererii de reexaminare trimise de președintele Nicușor Dan. Parlamentarii au votat luni proiectul în forma sa originală, ignorând observațiile prezidențiale referitoare la măsurile de prevenire a xenofobiei și radicalizării.
Tensiunea între fermitate și claritate legislativă
Mesajul președintelui Nicușor Dan subliniază o tensiune majoră între necesitatea de a combate ura și imperativul clarității legislative. Deși România are datoria de a acționa împotriva xenofobiei, Dan avertizează că norme echivoce pot duce la efecte contrare, precum adâncirea neîncrederii în instituții și amplificarea polarizării sociale.
Criticile aduse legii de către Nicușor Dan
Președintele a subliniat că lipsa de previzibilitate a legii poate transforma în infractori persoane fără legătură cu extremismul, din cauza interpretărilor judiciare abuzive. Un aspect critic vizează sancționarea cu închisoare a distribuirii materialelor care conțin idei xenofobe, fără distincția necesară între propaganda malițioasă și operele de valoare istorică sau literară.
În forma actuală, legea ar putea incrimina transmiterea unor scrieri clasice de autori precum Mihai Eminescu, Ion Creangă sau William Shakespeare, care conțin idei specifice contextului istoric, dar fac parte din patrimoniul cultural universal.
Neclaritățile semantice în legislație
Textul legislativ suferă de neclaritate în privința organizațiilor cu caracter legionar. Nicușor Dan a subliniat dificultatea de a distinge între asociațiile care promovează memoria închisorilor și cele care glorifică mișcarea legionară, ceea ce poate duce la confuzii între apartenența la grupări extremiste și eforturile de documentare a istoriei.
Președintele a insistat pe necesitatea unor definiții riguroase pentru sintagme precum „conducerea unei organizații”, menționând că ambiguitatea dintre conducerea formală și cea de notorietate poate duce la aplicări discreționare ale sancțiunilor, cu pedepse variind între trei și zece ani de închisoare.
Concluzie
Refuzul Parlamentului de a modifica legea privind combaterea discursului instigator la ură evidențiază o preocupare semnificativă pentru claritatea și aplicabilitatea legilor, cu posibile implicații asupra libertății de exprimare și a patrimoniului cultural.
