O dramă globală: Rata vaccinării copiilor scade alarmant
Vaccinarea copiilor împotriva bolilor potenţial mortale a înregistrat o scădere la nivel mondial, sub impactul inegalităţilor economice persistente, al perturbărilor cauzate de pandemia de COVID-19 şi al dezinformării privind vaccinurile. Experţii avertizează că milioane de vieţi sunt în pericol.
Un studiu publicat în revista medicală The Lancet oferă o prezentare globală a vaccinării copiilor din 1980 până în 2023, cu estimări actualizate pentru 204 ţări şi teritorii. În ultimii 50 de ani, progresele în vaccinare au salvat aproximativ 154 de milioane de vieţi de copii. Acoperirea vaccinală împotriva bolilor precum difteria, tetanosul, tusea convulsivă, rujeola, poliomielita şi tuberculoza s-a dublat între 1980 şi 2023.
Cu toate acestea, aceste progrese pe termen lung maschează provocări recente şi disparităţi notabile. Vaccinările împotriva rujeolei au scăzut între 2010 şi 2019 în aproape jumătate din ţări, în special în America Latină şi zona Mării Caraibilor. De asemenea, procentul copiilor care au primit cel puţin o doză de vaccin împotriva bolilor menţionate a scăzut în majoritatea ţărilor bogate.
Pandemia de COVID-19 a agravat situaţia, rezultând în aproape 13 milioane de copii care nu au primit nicio doză de vaccin între 2020 şi 2023. Aproximativ 15,6 milioane de copii nu au primit toate cele trei doze din schema completă de vaccinare împotriva difteriei, tetanosului şi tusei convulsive sau cele două doze împotriva rujeolei. În 2023, mai mult de jumătate din cei 15,7 milioane de copii nevaccinaţi trăiau în opt ţări, în principal în Africa Subsahariană şi Asia de Sud.
Vaccinarea sistematică a copiilor este considerată una dintre cele mai puternice şi rentabile acţiuni de sănătate publică. Cu toate acestea, inegalităţile globale, provocările generate de pandemia de COVID-19, dezinformarea şi ezitarea vaccinală au contribuit la diminuarea progreselor înregistrate.
În plus, un număr în creştere de persoane strămutate, conflictele armate, volatilităţile politice, incertitudinea economică şi crizele climatice au amplificat aceste probleme. Ca urmare, epidemii cauzate de boli prevenibile prin vaccinare sunt în creştere, expunând vieţi la risc şi generând costuri tot mai mari pentru ţările afectate. De exemplu, Uniunea Europeană a înregistrat de aproape 10 ori mai multe cazuri de rujeolă în 2024 comparativ cu 2023, iar Statele Unite au depăşit pragul de 1.000 de cazuri confirmate, număr mai mare decât cel înregistrat în întregul an 2024. De asemenea, au fost raportate cazuri în creştere de poliomielită în Pakistan şi Afganistan, iar Papua Noua Guinee se confruntă cu o epidemie.
Aceste regrese ameninţă atingerea obiectivelor globale de vaccinare stabilite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pentru anul 2030, care include administrarea de vaccinuri esenţiale pentru 90% din copii şi adolescenţi. OMS îşi propune, de asemenea, să reducă la jumătate numărul copiilor mai mici de un an care nu au primit nicio doză de vaccin împotriva difteriei, tetanosului şi tusei convulsive în raport cu anul 2019. Până în prezent, doar 18 ţări au reuşit să atingă acest obiectiv.
În 2025, reducerile drastice operate de administraţia preşedintelui Donald Trump la nivelul ajutorului internaţional al Statelor Unite au avut un impact semnificativ asupra comunităţii globale din sectorul sănătăţii. Bill Gates a declarat că, pentru prima dată după multe decenii, numărul copiilor care mor în întreaga lume va creşte probabil în acest an, în loc să scadă, denumind situaţia o tragedie. Gates a promis o donaţie de 1,6 miliarde de dolari pentru Gavi, organizaţie care sprijină vaccinarea globală, contribuind de asemenea la finanţarea OMS și a grupului de luptă împotriva poliomielitei.
