Starea de bine a angajaților români în 2025
Peste un sfert dintre angajații români se află într-o zonă de risc psihologic și epuizare profesională, conform Indexului stării de bine a angajaților români pentru anul 2025. Doar 30% dintre respondenți se declară mulțumiți de experiența lor profesională, având relații sănătoase și percepția de corectitudine în mediul de lucru.
Evaluarea stării de bine a angajaților
Scorul general al stării de bine a angajaților în România a ajuns la 70,3 puncte din 100, indicând o „siguranță moderată”. Specialiștii avertizează asupra riscurilor ascunse, cum ar fi schimbările de leadership și volumul mare de muncă, care pot duce rapid la dezechilibre în rândul salariaților.
Surse de epuizare profesională
Principalele cauze ale epuizării sunt volumul mare de muncă (23,3%), presiunea termenelor limită (19,6%), lipsa echilibrului între viața personală și profesională (16,4%) și absența feedback-ului (9,1%). De asemenea, șeful direct influențează semnificativ starea de bine a angajaților, cu o pondere de 19,3%.
Nevoia de corectitudine și respect
Angajații își exprimă dorința de corectitudine, respect și autonomie în muncă. Aceștia subliniază importanța relațiilor sănătoase cu superiorii și necesitatea ca aceștia să asculte problemele angajaților. Teama de inechitate și lipsa de demnitate sunt teme frecvente în discuțiile despre mediul profesional.
Inițiative legislative pentru prevenirea burnout-ului
Autoritățile analizează introducerea unor obligații suplimentare pentru angajatori în ceea ce privește prevenirea epuizării profesionale. Conform unui proiect, angajatorii vor trebui să informeze angajații despre riscurile de burnout și metodele de prevenire. Firmele cu peste 50 de angajați vor avea obligația de a elabora anual un plan de prevenire a epuizării profesionale, incluzând o evaluare internă și un mecanism de raportare a riscurilor.
Cadru normativ pentru burnout
Inițiativa legislativă vizează crearea unui cadru normativ distinct pentru prevenirea burnout-ului, recunoscut de Organizația Mondială a Sănătății ca fiind legat de stresul cronic la locul de muncă. În prezent, legislația muncii din România nu include reglementări clare în acest domeniu.
Concluzie: Inițiativele legislative propuse reflectă o preocupare crescută pentru sănătatea psihologică a angajaților și pot contribui la îmbunătățirea condițiilor de muncă în România, având implicații semnificative asupra bunăstării acestora și a eficienței organizațiilor.
