Planeta ar putea depăși limita critică de 1,5 grade Celsius în doar trei ani
La nivelurile actuale ale emisiilor de dioxid de carbon, Pământul ar putea depăși limita simbolică de încălzire de 1,5 grade Celsius în decursul a doar trei ani. Aceasta este concluzia dură a peste 60 de experți în climatologie din întreaga lume, care au prezentat cea mai recentă evaluare a situației privind încălzirea globală.
Aproape 200 de țări au convenit să limiteze creșterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelurile de la sfârșitul anilor 1800, în cadrul Acordului de la Paris din 2015, cu scopul de a evita unele dintre cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice. Cu toate acestea, multe dintre aceste state continuă să ardă cantități record de cărbune, petrol și gaze, punând în pericol acest obiectiv internațional.
Profesorul Piers Forster, director al Centrului Priestley pentru viitorul climei de la Universitatea din Leeds, a declarat: „Toate lucrurile se mișcă în direcția greșită. Asistăm la unele schimbări fără precedent și la accelerarea încălzirii Pământului și a creșterii nivelului mării”. Aceste schimbări pot fi atribuite direct emisiilor ridicate de dioxid de carbon.
La începutul anului 2020, oamenii de știință au estimat că omenirea ar putea emite doar 500 de miliarde de tone suplimentare de dioxid de carbon pentru a avea 50% șanse de a menține încălzirea la 1,5 grade Celsius. Totuși, până la începutul anului 2025, acest „buget de carbon” a scăzut la 130 de miliarde de tone, conform studiului recent. Această reducere este în mare parte rezultatul emisiilor record de CO2 și a altor gaze cu efect de seră, precum metanul.
Dacă emisiile globale de CO2 rămân la nivelul actual de aproximativ 40 de miliarde de tone pe an, 130 de miliarde de tone ar oferi lumii aproximativ trei ani până la epuizarea bugetului de carbon. Aceasta ar putea duce la încălcarea obiectivului stabilit prin Acordul de la Paris, deși încălzirea globală cauzată de om ar putea depăși 1,5 grade Celsius doar câțiva ani mai târziu.
Anul trecut a fost primul an în care temperaturile medii globale ale aerului au depășit cu peste 1,5 grade Celsius nivelurile de la sfârșitul anilor 1800. Cu toate acestea, o singură perioadă de 12 luni nu este considerată o încălcare a Acordului de la Paris. Cercetătorii estimează că încălzirea cauzată de om a fost principalul motiv pentru temperaturile ridicate de anul trecut, care au depășit cu 1,36 grade Celsius nivelurile preindustriale.
Ritmul actual de încălzire este de aproximativ 0,27 grade Celsius pe deceniu, mult mai rapid decât orice înregistrare geologică. Dacă emisiile rămân ridicate, planeta este pe cale să atingă o încălzire de 1,5 grade în jurul anului 2030. După acest punct, încălzirea pe termen lung ar putea fi teoretic redusă prin absorbția unor cantități mari de CO2 din atmosferă, dar autorii avertizează că aceste tehnologii ambițioase nu trebuie considerate un „bilet de ieșire din închisoare”.
Studiul subliniază amploarea schimbărilor climatice care s-au produs deja, inclusiv rata la care căldura suplimentară se acumulează în sistemul climatic. În ultimul deceniu, această rată a fost mai mult decât dublă față de cea din anii 1970 și 1980. Această energie suplimentară este absorbită în proporție de aproximativ 90% de oceane, ceea ce nu doar că perturbă viața marină, dar contribuie și la creșterea nivelului mării.
Rata de creștere a nivelului global al mării s-a dublat din anii 1990, crescând riscul de inundații pentru milioane de oameni care locuiesc în zonele de coastă. Deși imaginea este sumbră, autorii notează că ritmul de creștere a emisiilor pare să încetinească datorită implementării tehnologiilor curate. Reducerea rapidă și strictă a emisiilor devine mai importantă ca niciodată.
Obiectivul de la Paris se bazează pe dovezi științifice solide că impactul schimbărilor climatice ar fi mult mai mare în cazul unei încălziri de 2 grade decât în cazul unei încălziri de 1,5 grade Celsius. Reducerea emisiilor în următorul deceniu poate schimba critic rata încălzirii, iar fiecare fracțiune de încălzire evitată va duce la mai puține efecte negative pentru populațiile vulnerabile și la mai puține provocări pentru societate.
