Obstacolele în calea unui acord de apărare între Marea Britanie și UE: Disputele privind drepturile de pescuit
Un pact de apărare și securitate în curs de elaborare între Marea Britanie și Uniunea Europeană ar putea eșua dacă premierul Keir Starmer nu va face concesii în ceea ce privește drepturile de pescuit, conform declarațiilor unui politician european de rang înalt. Țări precum Franța doresc să condiționeze un nou acord de securitate post-Brexit de obținerea unui acces mai favorabil la apele britanice, ceea ce ar putea întârzia cooperarea militară.
Jessica Rosencrantz, ministrul pentru afaceri europene al Suediei, a subliniat importanța realizării rapide a unui acord formal de securitate cu Marea Britanie, având în vedere tensiunile crescute generate de conflictul din Ucraina și reînarmarea statelor europene. Oficialii de pe ambele părți consideră că summitul din mai ar putea reprezenta un moment cheie pentru semnarea unui astfel de acord, cel puțin în linii generale.
Într-un interviu, Rosencrantz a afirmat că este puțin probabil ca guvernele statelor membre ale UE să semneze un acord de securitate cu Marea Britanie dacă negocierile nu se rezolvă și pe alte probleme „sensibile”, inclusiv accesul flotelor de pescuit europene la apele britanice. Ea a adăugat că un acord privind pescuitul ar contribui la „construirea încrederii” între Londra și Bruxelles.
„Este foarte important ca UE și Marea Britanie să colaboreze pe apărare și securitate. Există și alte probleme sensibile care trebuie rezolvate, pescuitul fiind una dintre ele,” a spus Rosencrantz. Întrebată dacă ar fi posibil să se finalizeze mai întâi un pact de apărare și apoi să se negocieze drepturile de pescuit, ea a răspuns că este necesar să se găsească o modalitate de a aborda ambele subiecte simultan, subliniind importanța avansării parteneriatului de apărare și a rezolvării problemelor sensibile.
Oficialii au indicat că Franța, în special, este decisă să obțină drepturi de pescuit mai avantajoase în schimbul unei reconfigurări a relațiilor dintre Marea Britanie și UE. Problema drepturilor de pescuit a influențat negocierile privind ieșirea Marii Britanii din UE și a tensionat relațiile dintre Londra și Paris, mai ales în timpul mandatului lui Boris Johnson ca prim-ministru, când acesta a avut frecvente dispute cu președintele francez Emmanuel Macron.
Oficialii britanici sperau că planul lui Starmer pentru o „resetare” a relațiilor cu UE va aduce rapid rezultate în domeniul apărării și securității, având în vedere că armata Marii Britanii este bine apreciată în Europa și deține arme nucleare, ceea ce face ca un parteneriat să fie atractiv. Totuși, progresele au încetinit din cauza chestiunii drepturilor de pescuit, precum și a altor probleme precum mobilitatea tinerilor și politicile de frontieră pentru Gibraltar.
Negocierile continuă cu scopul de a prezenta un plan convenit la summitul din Marea Britanie, programat pentru 19 mai, între Starmer și conducerea de vârf a UE. Decizia fostului președinte american Donald Trump de a reduce angajamentele SUA în domeniul securității europene și planurile UE de a-și consolida industria de apărare au complicat discuțiile privind un acord britanic.
Comisia Europeană a propus un program de împrumut de 150 de miliarde de euro pentru guvernele UE, destinat reînarmării, cu fonduri ce ar trebui investite pe baza „cumpărați mai mult din Europa”. Fără un acord formal de apărare cu Bruxelles-ul, Marea Britanie va fi exclusă din acest program. Dacă se ajunge la un acord, guvernele europene vor putea utiliza fondurile pentru achiziționarea de arme și echipamente produse în Marea Britanie.
„Ne dorim ca și Marea Britanie să facă parte din acest program,” a declarat Rosencrantz. „Avem un interes comun, o responsabilitate comună, suntem de acord cu privire la sprijinul pentru Ucraina, la consolidarea apărării. Trebuie să colaborăm și ar fi foarte bine să avem un parteneriat.”
